Copia Bulei papale din 16 iulie 1264, în care e amintit prima dată numele Bistriței este expusă astăzi publicului la sala de expoziții a Arhivelor statului. E vorba de o copie tradusă în limba latină în secolul XIX de Ioan Marțian.
Sunt și alte documente reprezentative pentru Bistrița în mini-expoziția pusă la dispoziția celor care vor sa afle mai multe despre istoria documentelor : un privilegiu din 1353, tot în copie, câteva documente de la 1500-1516 referitoare la ținutul Bistriței, si foarte multe din timpul Revoluției din 1848 când Bistrița a fost capitala Transilvaniei. Vizitatorii mai pot vedea astăzi scrisori ale principelui Transilvaniei către bistrițeni, apoi registrul protocoalelor, a resedintelor, iar documentele curg până la ridicarea Bistritei la rangul administrativ de municipiu, în 1 august 1979, a explicat Cornelia Vlașin, directorul Arhivelor Bistrița-Năsăud, cea care le-a fost ghid celor care au trecut astăzi prin expoziția dedicată atestarii Bistriței.
Ce conține primul document care vorbeste despre Bistrița sub acest nume?
Ce scrie în primul document păstrat care vorbeste de Bistrita sub această denumire? E practic o scrisoare din anul 1264 scrisă de papa Urban al IV-lea care a intervenit pentru returnarea de către Ştefan, fiul principelui Bela al IV-lea, a satelor şi pământurilor: Bistriţa, Rodna, Jelna şi Crainimăt către regină, căreia i-au aparţinut din vremuri mai vechi :
”Urban episcopul…, prea iubitului nostru fiu întru Hristos, Ștefan, întâiul născut al prea iubitului nostru fiu Bela, ilustrul rege al Ungariei, mântuire…tu sub cuvântul unei învoieli care, fără consimțământul reginei, s-a făcut odinioară între tine și numitul rege, tatăl tău, ai încălcat împotriva dreptății și ții, spre paguba și neajunsul numitei regine niște sate și pământuri numite în limba obișnuită Bistrița, Rodna, Zelna și Crainimăt, pe care le-au stăpânit în tihnă și pace atât susnumita regină, cât și toate înaintașele sale din vremuri a căror amintire s-a pierdut…Dat la Orvieto, în a șaptesprezecea zi înainte de calandele lui August, anul al treilea.”Un alt document inedit din istoria Bistriței expus în copie de Arhivele Bistrița-Năsăud este unul care reglementează ziua de duminică drept zi de repaus în Transilvania. Decizia de instituire a fost luată la Bistrița în februarie 1659 în ședința Dietei Transilvaniei. Pagina de facebook a Arhivelor prezintă de altfel documentul cu textul:”Știați că în 26 februarie 1659, la Bistrița, s-a tinut ședința Dietei Transilvaniei care a statuat ca duminica să fie zi de repaus!”
