Guvernul pregăteşte introducerea stării de criză în România prin decizii noi care ar viza securitatea și apărarea națională. Noile modificări ar urma sa fie făcute la Legea Apărării Naționale, 45/1994, Legea Pregătirii Populației pentru apărare 446/2006 dar și alte reglementari legislative și decise într-o ședință de Guvern. Pachetul de reglementări nu va avea efecte asupra populaţiei generale, dau asigurări guvernanții .
Structuri din MAPN ar putea fi subordonate unei armatei străine sau NATO
Proiectul aflat în sertarele Guvernului ar include ca în situația de criză, o expresie care nu are încă acoperire în legile românești, forţele armate străine staţionate pe teritoriul României sau comandamentele NATO să poată prelua controlul unor structuri din Ministerul Român al Apărării. Există în draftul proiectului și prevederi legate de obligații pentru cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani.
Când se introduce starea de criză?
Potrivit proiectului de lege care ar urma să ajungă în Parlament, dacă Guvernul îi dă undă verde starea de criză se instituie atunci când ‘’societatea se confruntă cu apariţia sau iminenţa apariţiei unor incidente care sunt menite să afecteze sau să pună în pericol condiţiile de viaţă, stabilitatea politică, economică, socială, securitatea sau apărarea ţării sau să pună în pericol orice alte valori constituţionale.’’
Situația de criză poate fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), la propunerea ministrului Apărării și este avizată de premier, precizează proiectul din mapa Guvernului.
Despre draftul de lege publicat pe surse de mai multe ziare între care Economedia, Hotnews.ro si conceptul de ”stare de criză” inexistent deocamdată a vorbit și ministrul apărării Vasile Dâncu la Europa FM. ”Guvernul nu intră, deci, în starea de criză pentru că aceasta nu există în nomenclatorul constituțional. Criza există, iar noi va trebui, după ce starea de alertă va dispărea, va trebui să facem niște adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu unele lucruri care țin și de dezvoltările care vin dinspre Ucraina, managamentul refugiaților și alte lucruri, dar și legate de COVID în continuare. Pentru a putea detașa medicii într-o parte sau alta pentru a folosi spitalele militare. (…) Construim o bază administrativă pentru această situație. Pentru situația de criză din acest moment”, a explicat Vasile Dîncu.
