Ministerul Dezvoltării a mai făcut în ultima zi a lunii iulie o tranșă de plăți în țară pentru facturi istorice ale unor proiecte din vechiul PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală)
Au prins lozul plății facturilor, după luni de așteptare și 4 proiecte din Bistrița-Năsăud: două pentru canalizare în Mărișelu, și Șintereag, plus sediu nou de primărie în Budești. O tranșă ceva mai consistentă a fost alocată pentru Consiliul Județean BN pentru cele trei drumuri județene făcute la pachet pe relația :Chiochiș-Beclean, Mărișelu-Domnești, etc., toate în zonă de câmpie, cu licitație adjudecată încă din 2018, reevaluat ca preț între timp, până a ajuns kilometrul cât pentru unul de autostradă.
Tranșele de facturi plătite pentru vechile proiecte din PNDL sunt : 268 mii de lei pentru Budești, 203.4 mii lei pentru un proiect de canalizare din Mărișelu și 869 mii pentru Șintereag. Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a primit cea mai mare tranșă de bani din țară (au fost 127 de proiecte pentru care s-au făcut plăți) pe alocarea din 31 iulie: 27,54 milioane de lei. Insuficient, însă la cat au așteptat și la cat mai e de plătit, au comentat cei de la Consiliul Județean.
Aici vedeti plățile pentru Bistrița-Năsăud din 31 iulie 2025 făcute de Ministerul Dezvoltării.
Șintereag -proiect complicat de canalizare
La Șintereag, care a împins finalizarea proiectului de canalizare până în 2026 din cauza complexității acestuia, valoarea lucrărilor depășește 8 milioane de lei. Primarul Ioan Bob a explicat că lungimea totală a infrastructurii de apă uzată menajeră pentru acre e făcut proiectul dintre Şintereag şi Şieu Sfântu este de 24 de kilometri, din care 4 km sunt numai de conducte de refulare sub presiune. Prin proiect se fac și 400 de cămine de vane, cămine decantoare, peste 570 de cămine de racord și 5 stații de pompare pe reţea., însă lucrarea mai are nevoie de timp si bani alocați.
Mărișelu, care are prin PNDL 2 înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în localităţile Domneşti, Măgurele Mărişelu, Bârla şi Sântioana, comuna Mărişelu, judeţul Bistriţa Năsăud, un proiect peste 12 milioane de lei.
La Budești banii sunt pentru finalizarea sediului noii primării, care ar urma sa înlocuiască vechiul sediu de 130 de ani în care administrația comunei funcționează. Banii au venit conform situațiilor de lucrări, sunt pentru finisaje, sper ca mai primim și alții. Din păcate nu avem bani și pentru mobilier, sper ca nu va trebui sa ducem vechiul mobilier” a explicat primarul Vasile Codrea.
Consiliul Judetean BN a luat cea mai mare tranșă de bani: ” îi așteptăm de câteva luni”
Proiectul pentru care Consiliul Județean BN a încasat în 31 iulie peste 27,5 milioane, cea mai mare tranșă din cele 117 proiect care au primit bani în țară. Proiectul pentru care licitatia a fost câștigată în 2018 de o asociere de firme cu Frasinul, lider de asociere, vizează 42,5 de kilometri de drumuri de câmpie pe trei tronsoane care prind DJ 154, DJ 162 și DJ 172 : ”Modernizări drumuri judetene DJ 154 D Domnesti-Nețeni-Albeștii Bistritei (7,5 km) DJ 162 Sanmihaiu de Campie-Visuia (9km) dj 172 Beclean-Chiochis (26 km) total 42,5 kilometri.
Prețul proiectului a suferit atâtea modificări, încât a ajuns în final la 1,4 milioane euro/km potrivit calculelor Bistrița Express fata de 560 de mii/km standardul de cost fixat în 2021 pentru drumurile judetene pe programul Anghel Saligny (numele pentru PNDL 3). ” Nu e chiar așa, standardul de cost pentru drumurile județene nu exista în PNDL 2, a fost stabilit ulterior, iar una este devizul pentru asfaltarea propriu zisa, alta pentru calea de rulare, care necesită lucrari de complexitate ” spune managerul Consiliului Județean, Florin Moldovan. Acesta explică și că drumul are o complexitate foarte mare, pe anumiți kilometri, cu multe lucrări de stabilizare adiacente, cu devieri de rețele de utilități, care ridică mult costurile. Florin Moldovan nu e de acord că un kilometru de drum de câmpie trebuie sa fie mai ieftin decat kilometrul pentru drum judetean de munte: ”uneori cu drumurile de munte e mai ieftin”. ” credeți că atâtea autorități ale statului român și atâtea filtre prin care a trecut proiectul, l-ar fi avizat dacă nu erau toate în regulă?” a răspuns acesta .
