La festivitățile legate de Ziua Drapelului la Bistrița vocea copiilor a înlocuit-o pe cea a oficialilor, iar cuvintele rostite cu sinceritatea vârstei au vibrat în locul discursurilor obișnuite.
La tradiționala ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, care a avut loc în Piața Centrală, prefectul Stelian Dolha le-a oferit microfonul unor liceene pasionate de istorie, participante și câștigătoare ale taberei ”Militar în devenire ” organizată recent, în premieră în Bistrița, un proiect derulat de Brigada 81 Mecanizată cu sprijinul mai multor organizații.
” Domnilor din conducerea locală și județeană, nu vă cerem aplauze. Vă cerem doar să ne priviți dincolo de etichete. Vă cerem să ne priviți ca pe o generație căreia îi pasă” le-a spus una dintre eleve celor prezenți, dar și publicului.
”Lumea are nevoi de oameni asumați, nu de discursuri de fațadă”
Daria Junghiatu, liceană de la INFOEL a vorbit prima : ”În tabâra Militar în devenire am demonstrat că nu mă opresc in fata provocărilor. Desi tentația confortului e mare la vârsta noastră, am ales să mă trezesc în zori, să port bocanci rigizi si să-mi depășesc limitele prin efort si disciplină . Am descoperit ca dincolo de oboseală, așa se construiesc caractere. Înveți că disciplina nu este o pedeapsă, ci singurul mod prin care poți construi ceva solid. Am învățat că dacă renunți, pui in pericol echipa. Și tot din tabără mi-am ales (ca motto) cuvintele lui Alexandru Ioan Cuza: steagul este familia, orgoliul fiecăruia, casa în care i s-au născut părinții. Aceste cuvinte nu mai sunt pentru mine despre trecut, ci despre responsabilitatea prezentului” a spus adolescenta în fața celor care au participat la ceremoniile dedicate Zilei drapelului.
Adolescenta a vorbit și despre așteptările generației sale: ”Sărbătorim ziua drapelului într-un moment în care lumea devine tot mai instabilă, iar lumea are nevoie de oameni asumați, nu de discursuri de fațadă. (…)Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a arăta că generația noastră nu vrea doar să primească de pe margine, muncesc în fiecare zi pentru haina militară și vă promit că într-o zi o voi purta cu normă întreagă.”
”Pacea un privilegiu fragil”
Alexia Dan, elevă la Colegiul Andrei Mureșan , cea de-a doua adolescentă care a primit microfonul de la prefect a rostit un discurs emoționant în care a explicat că a crescut imaginându-și, alături de toată lumea că pacea e un dat firesc, însă evenimentele de la granița României și nu doar, i-au demonstrat că de fapt siguranța ”pacea e un privilegiu fragil”.
”Despre generația noastră se spun multe lucruri, se spune că suntem fragili, că traim doar in ecrane, că ocolim realitatea, (…). . Am ieșit din aceasta experienta (nn a taberei) cu o cu totul altă perspectivă asupra lumii (…) Domnilor din conducerea locală și județeană , nu vă cerem aplauze. Vă cerem doar să ne priviți dincolo de etichete. și vă cerem să ne priviți ca pe o generație căreia îi pasă”
Un răspuns
Motto:
“Un drapel reprezintă experienţa unui mare popor, clădit cu sânge. Drapelul nu este un simbol al unui sentiment, ci al unei istorii.”
(Woodrow Wilsson – Discurs, 14 iulie, 1915)
In România 26 iunie a fost stabilită drept Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Din punct de vedere istoric, drapelul tricolor a devenit un simbol al răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu din 1821 când celor trei culori li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificaţii: Albasrtu= Libertate” , Galben= Dreptate și Roșu= Frăţie .
Adoptarea oficială a tricolorului ca simbol al naţiunii româneşti a avut loc în anul 1834, când domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor roșu, galben și albastru.
Consfinţirea tricolorului ca sumbol naţional s-a produs în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”.
Tricolorul a devenit drapel național în anul 1859, odată cu Unirea Principatelor prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, iar culorile drapelului au fost dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea culorile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală cu albastru spre lance apoi galben și roșu .
Constituţia României de astăzi consemnează faptul că „Drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imnul de stat”, iar la Articolul 12, se precizează că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu. Nu există o dimensiune standard in valori absolute pentru Drapelului Naţional.
Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiile publice din țară, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc.
In lume există încă trei ţări cu drapelul tricolor în culorile albastru, galben si rosu, identic cu cel al Romaniei. Este vorba despre Ciad, Andora si Republica Moldova, cu mentiunea ca ultimele două au alicată stema ţării lor pe culoarea galbenă.