În jur de 300 de mii de români își sărbătoresc astăzi de Sfântul Ștefan ( 27 decembrie) ziua numelui, iar cu tot cu derivatele și variantele feminine numărul sărbătoriților ajunge la 380 de mii. Numele are o largă arie de răspândire și a ajuns să fie folosit din epoca străveche. Originea numelui provine din grecescul Sthefanos (coroana) dar ar fi intrat în limbă pe filieră slavă, potrivit DEXOnline.
Preluat de slavi (la sîrbi, de ex., este celebru datorită celor patru suverani cu numele de Ștefan, primul dintre aceștia, între 1132-1200, fiind considerat fondator al statului feudal sîrb), numele ajunge la noi într-o perioadă destul de veche fiind folosit cu mult înaintea primelor atestări documentare, care urcă pînă în sec. 14. în actele de pînă la 1500 referitoare la Țara Românească, forma cea mai veche este Ștefu.
Varianta Ștefu nu mai există, însă există Fane (489 de români poartă acest nume) dar și Fanel/Fănel 8.083 sau Fanica/Fănică :4.603. Cu totul numele curat, Ștefan, este purtat de ceva mai puțin de 310 000 de români (309.900) potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. Varianta maghiară a numelui, Istvan/István este purtată de 32.234 de cetățeni români. Mai sunt și vreo 3500 de Ștefanel, dar și 3227 de Stefanus/Ştefănuş Stefanut/Ştefănuţ.
Variantele feminine ale numelui de Ștefan, respectiv Ștefania sunt purtate de ceva mai puțin de 20 000 de românce (18 267 mai exact). Exista puține derivate feminine: Fana e purtat de 297 de persoane, Fanica/Fănica de ceva mai multe: 8.002, în timp ce Fanuta/Fănuţa sunt 996 de purtătoare.
