A ieșit și industria lemnului să protesteze zgomotos în mijlocul Bistriței. Angajații de la mai multe companii de exploatare a lemnului din județ în frunte cu Asociația Lemnului Prolemn au protestat astăzi în Bistrița, în Piața Prefecturii,în zgomotul claxoanelor unor mașini încărcate cu lemn care au blocat circulația în zonă. Protestul de la Bistrița, autorizat între orele 9,00-14,00 a avut loc în același interval cu proteste similare organizate în Baia Mare, Brasov și Lugoj.
Pe pancartele afișate oamenii au scris ”nu suntem hoți, nici mafioți”, în timp ce pe bannere mari postate pe camioanele încărcate de lemn era scris: ” lemn importat din Austria. Oare de ce” sau ”lemn din Germania. Oare de Ce?”, ori ”Lemn din Finlanda..”. Supărarea protestatarilor din Piața Prefecturii viza în principal accesul îngreunat la materia primă, adică lemnul din pădurile românești și dădeau vina pe reglementarile exagerate de valorificare a masei lemnoase, dar și pe birocrația care în loc sa se simplifice se îngreunează. Un exemplu citat de protestari și liderii lor este o reglementare intrata in vigoare in noiembrie care cere publicarea în Monitorul Oficial a evaluarii de mediu pentru amenajarile silvice, ceea ce înseamna sute de documente pentru un singur amenajament.
Cătălin Tobescu, presedintele Asociației Pro Lemn prezent la protestul de la Bistrița a încercat sa sintetizeze revendicarile: ”Lemnul se găsește în casele tuturor românilor, iar ceea ce se întâmplă în acest sector este o criză artificială, indusă de suprareglementare. Noi solicităm respect, un mediu corect în care să ne putem desfășura activitatea, cerem ca industria lemnului, care este un cumpărător de lemn pus pe piață deja de administrația silvică și de sectorul de exploatare, să activeze într-un mediu în care să nu aibă un risc ridicat de tăieri ilegale.”
Lemn legal, la prețuri corecte în piață!
Eliminarea blocajelor legate de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice.
Lemnul de valoare să ajungă în industrie, nu în lemn de foc. Promovarea unui nou regulament de valorificare a masei lemnoase.
Lemn în piață, recoltat legal, pentru industrie și populație, nu să putrezească în pădure !
Industria lemnului este un cumpărător de lemn deja pus în piață. Pădurea se păzește la cioată, nu în fabricile de mobilă!
Vrem produse din lemn, prietenoase cu natura, nu produse din plastic!https://www.facebook.com/ail.prolemn/videos/7368437543212986
2 răspunsuri
Județul Bistrița-Năsăud detine o mare suprafată de păduri. Asa se explică faptul că la Bistrița a functionat Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL)- unul dintre cele mai mari din țară. Culmea este că după revolutie tocmai acest combinat care dispunea de materie primă din abundență a fost desfiintat si ras de pe suprafata pământului.
Potrivit datelor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente anului 2017, primăriile comunelor Telciu şi Șanţ, din judeţul Bistriţa-Năsăud, ocupă locurile 4, respectiv 14, în topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România. Primăria comunei Telciu deţine 17.600 de hectare de pădure, în timp ce primăria Șanţ are în proprietate 9.000 de hectare de pădure. De aceea, in strategia de dezvoltare a județului Bistriţa-Năsăud ar trebui luate in considerare si aceste aspecte, menite să contribuie la cresterea economică in mediul rural.
Județul Bistrița-Năsăud detine o mare suprafată de păduri. Asa se explică faptul că la Bistrița a functionat Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL)- unul dintre cele mai mari din țară. Culmea este că după revolutie tocmai acest combinat care dispunea de materie primă din abundență a fost desfiintat si ras de pe suprafata pământului.
Potrivit datelor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente anului 2017, primăriile comunelor Telciu şi Șanţ, din judeţul Bistriţa-Năsăud, ocupă locurile 4, respectiv 14, în topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România. Primăria comunei Telciu deţine 17.600 de hectare de pădure, în timp ce primăria Șanţ are în proprietate 9.000 de hectare de pădure. De aceea, in strategia de dezvoltare a județului Bistriţa-Năsăud ar trebui luate in considerare si aceste aspecte, menite să contribuie la cresterea economică in mediul rural.