Cum arată decizia stupefiantă a judecătorului Curții de Apel de la Ploiești care a suspendat decizia CCR de anulare a prezidențialelor din 2024 la cererea unui simplu cetățean?

Picture of Redactat de Bistrița Express

Redactat de Bistrița Express

Decizie stupefiantă dată astăzi de un judecător tocmai de la Ploiești: a dat câștig de cauză unui cetățean oarecare, Popescu Gheorghiță, care a cerut anularea hotărârii Curții Constituționale a României, cea care a decis în decembrie anul trecut anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea acestora. Magistratul, care n-avea nicio competență să judece o decizie a CCR, în condițiile în care deciziile Curții sunt definitive, a acceptat cu lejeritate s-o încadreze la capitolul ”anulare act administrativ” și a decis cu de la sine să-i dea câștig de cauză, respectiv să suspende hotărârea CCR.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a făcut imediat recurs la decizia care nu e definitivă, iar Curtea de Apel urmează sa se pronunțe, însă șansele de a o accepta sunt cu totul improbabile. Interesant este că respectivul cetățean a contestat hotârârea CCR aiuristic, fără să țină cont de vreun termen și a contestat-o în 10 aprilie anul acesta. Culmea, judecatorul a judecat-o cu celeritate, ultra rapid și încă de la primul termen. Decizia o regăsiți aici:https://portal.just.ro/42/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=4200000000073609&id_inst=42

Decizia a provocat stupoare, vocile experților susținând că e o aberație juridică, o eroare de judecată, dar potrivit unor fosti judecatori constituționalisti. Fostul președinte al CSM, Horațius Dumbravă: ”Este o greșeală grosolană a justiției. Din punctul meu de vedere, acel judecător a încălcat grav Constituția, care prevede (la art 126) că competențele și procedura după care se ghidează instanțele sunt prevăzute de lege, care în cazul de față e legea contenciosului administrativ. Aceasta prevede competențe clare ale instanței de contencios, doar în privința actelor emise de autoritățile publice ca organe administrative”.

Profesorul și expertul constituțional, Bogdan Dima, citat de Hotnews: Ideea de bază este că este o profundă eroare de judecată și de interpretare pe care o face judecătorul respectiv și nu produce efecte juridice. Lucrurile se vor desfășura așa cum se desfășoară în acest moment, urmând să există o cale de atac și mai departe vom vedea ce se întâmplă(…)Din punct de vedere politic, sigur că are o relevanță, pentru că toți vor juca în cheia utilă fiecărui grup politic. „ Nu se poate să intre cu picioarele peste o competență care este exclusivă a Curții Constituționale. Deci, aici avem de-a face cu un judecător zelos care s-a găsit să facă un cadou mai degrabă politic decât juridic”.

Decizia Curţii de Apel Ploieşti este hazardată, e vădit inadmisibilă. Deciziille CCR nu sunt acte administrative, sunt decizii judecătoreşti definitive, general obligatorii şi care nu pot fi atacate”, a declarat fostul preşedinte al CCR, bistrițeanul Augustin Zegrean, citat de G4Media.ro.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu spune că în momentul de față legea nu permite soluții specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanțele judecătorești a unor decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale: ”Dacă este să analizăm efectele unei astfel de hotărâri judecătorești, veți observa că actele administrative care au fost adoptate de către Guvern în organizarea alegerilor nu sunt vizate de această hotărâre judecătorească, nu sunt suspendate sau anulate și, în consecință, organizarea alegerilor produce în continuare efecte, astfel încât vom avea în continuare alegeri.

Avocatul Diana Morar, fost deputat și secretar de stat Ministerul Justiției: instanțele nu pot anula pe fond decizii CCR”

Avocatul Diana Morar, fost deputat și fost secretar de stat la Ministerul Justiției: ”Pe fond, instanțele nu pot anula decizii CCR, acestea nefiind acte administrative. Mai rămâne discuția asupra suspendării deciziei CCR dispusa prin sentința data de Curtea de Apel Ploiești, întrucât aceasta operează până la rămânerea definitivă a hotărâri instanței.

Termen de recurs la ICCJ, 5 zile. ceea ce privește exercitarea căii de atac a recursului, aceasta poate să fie făcută, bineînțeles, și Înalta Curte de Casație și Justiție va avea posibilitatea să stabilească legalitatea. Termen de recurs la ICCJ, 5 zile.” a scris pe facebook Diana Morar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Te-ar putea interesa