De la 1 ianuarie 2026, România va deține un record trist în Uniunea Europeană: va fi singura țară care a decis că persoanele cu dizabilități sunt ”prea bogate” pentru a mai beneficia de scutiri de taxe. În timp ce indemnizația rămâne o glumă amară de 728 de lei, Guvernul pregătește factura finală, scrie într-o analiză făcută pe pagina sa de facebook consilierul local PNL Cristian Munthiu.
Munthiu care știe din proprie experiență prin ce trec persoanele cu probleme de deplasare, a făcut o analiză tăioasă a ”marii reforme fiscale” care îi lovește direct persoanele cu dizabilități:
”Matematica Foamei: 146 Euro vs. Restul Lumii
În România anului 2025-2026, un adult cu handicap grav primește o indemnizație de 728 RON (aprox. 146 €). Prin comparație, în Franța, sprijinul a depășit 1.016 €, iar în Germania, ajutorul social și de integrare poate depăși 1.500 €. Statul român consideră că poți trăi cu 24 de lei pe zi, bani din care trebuie să plătești mâncare, utilități și medicamentele care, în mod miraculos, nu sunt niciodată pe lista celor compensate.
Lovitura de grație din 2026: Taxa pe „Luxul” de a avea un acoperiș
Marea „reformă” fiscală elimină facilitățile istorice: scutirea de impozit pe casă, teren și automobil. De la 1 ianuarie 2026, dacă ești o persoană cu dizabilități care locuiește într-o garsonieră la etajul 4 (unde ești prizonier că n-ai lift), vei plăti impozit pe clădire la o valoare reevaluată cu 80% mai mare. Mașina adaptată, singura ta proteză pentru mobilitate, nu mai este scutită, ci devine obiect de inventar impozabil. În timp ce în restul UE statul îți dă bani să-ți adaptezi baia, în România statul îți ia bani pentru că ai baia în casă.
TVA de 21% și „Taxa pe Tehnologie”
Când vrei să îți cumperi un software de citire a ecranului (pentru nevăzători) sau un laptop pentru a putea munci, statul român te întâmpină cu noul TVA de 21%. Chiar și pentru un cărucior electric, dacă birocrația nu-l încadrează perfect ca „dispozitiv medical”, plătești cota standard. În Irlanda, TVA-ul pentru aceste produse este 0%. În România, statul nu te ajută să-ți cumperi „picioarele” de fier, dar te taxează ca și cum ți-ai cumpăra un accesoriu de modă.
Digitalizarea: Un zid invizibil
Deși ești obligat să interacționezi cu statul online, site-urile instituțiilor sunt un coșmar de neaccesibilitate. Un nevăzător nu își poate plăti taxele (cele nou introduse!) pentru că butoanele platformelor nu sunt citite de softurile asistive. Este culmea cinismului: să mărești TVA-ul la tehnologie, dar să nu oferi platforme care să o poată folosi.
Concluzie: Un pas în UE, zece pași înapoi
Dacă tragem linie, România 2026 este un stat care confiscă puținii bani ai celor vulnerabili pentru a acoperi găurile bugetare. Cardul European de Dizabilitate devine, astfel, doar un suvenir dureros: o invitație la mobilitate într-o lume civilizată, trimisă unor oameni cărora statul român le-a confiscat și ultima speranță la o viață demnă” a concluzionat Cristian Munthiu.
