ChatGPT scrie, rezumă, explică și găsește informații în câteva secunde. Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai capabilă să gândească în locul nostru, începe să se contureze o întrebare incomodă: ce se întâmplă cu propriul nostru creier? Sunt efectele atât de devastatoare pe cât afirmă unii? Un articol publicat recent de American Psychological Association (APA), care sintetizează rezultatele mai multor cercetări recente, sugerează că răspunsul este, și de această dată, clasicul «depinde».
Relația dintre utilizarea inteligenței artificiale și performanța cognitivă pare să fie influențată în primul rând de modul în care alegem să folosim aceste instrumente.
Creierul „econom” și tentația de a delega
Articolul APA pornește de la un concept cunoscut în psihologie: „externalizarea cognitivă” (cognitive offloading). De fapt, oamenii își transferă de mult timp o parte dintre sarcinile mentale către instrumente externe. Ne notăm lista de cumpărături, salvăm numerele de telefon în agenda mobilului, folosim GPS-ul pentru orientare sau calendarul electronic pentru a nu uita întâlniri. Toate acestea reduc efortul cognitiv și ne permit să ne concentrăm asupra altor activități.
Potrivit specialiștilor citați în articolul APA, inteligența artificială duce externalizarea cognitivă la un nivel fără precedent. Dacă până acum tehnologia ne ajuta să compensăm anumite funcții ale memoriei (de exemplu, scriind o listă de cumpărături sau folosind GPS-ul pentru orientare), astăzi putem delega și procese cognitive complexe, precum redactarea unui text, analiza informațiilor, formularea argumentelor sau chiar luarea unor decizii.
Studiile citate de APA ridică primele semne de întrebare
Mai multe studii citate în articolul publicat de APA sugerează că utilizarea pasivă a inteligenței artificiale poate afecta anumite procese cognitive.
Într-o cercetare realizată pe angajați care folosesc frecvent instrumente AI, cei care aveau cea mai mare încredere în răspunsurile generate de inteligența artificială au declarat că apelau mai rar la propria gândire critică atunci când rezolvau sarcini de serviciu.
Un alt experiment a comparat persoane care s-au documentat singure pe internet cu altele care au folosit exclusiv rezumatele generate de AI. Cei din urmă au petrecut mai puțin timp analizând informațiile, au redactat texte mai scurte și mai superficiale, iar recomandările lor au fost considerate mai puțin utile și mai puțin credibile de către evaluatori. Rezultatele par să susțină ideea că învățăm mai bine atunci când căutăm, comparăm și înțelegem informația, nu atunci când primim direct răspunsul final.
Una dintre cele mai discutate cercetări recente aparține unor cercetători de la MIT, care au analizat activitatea cerebrală a participanților în timp ce scriau eseuri. Persoanele care au folosit un model lingvistic bazat pe inteligență artificială au prezentat o conectivitate neuronală (adca modul în care neuronii comunică între ei pentru a forma rețele mai complexe) mai redusă decât cele care au scris fără ajutor sau folosind doar un motor de căutare. Ce înseamnă asta? Autorii subliniază însă că studiul este preliminar și nu a fost încă evaluat de alți cercetători, astfel că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Inteligența artificială poate avea însă și efectul opus
Partea interesantă este că aceeași tehnologie poate produce efectul opus. Articolul APA citează și cercetări care sugerează că persoanele care folosesc inteligența artificială într-un mod activ (e.g., pentru brainstorming, verificarea argumentelor, identificarea punctelor slabe sau obținerea unui feedback) obțin rezultate mai bune decât cele care folosesc AI doar pentru a genera rapid un text. Într-un experiment, participanții care au primit instrucțiuni să reflecteze mai întâi singuri asupra unei probleme și abia apoi să consulte ChatGPT au redactat eseuri evaluate ca fiind mai bine argumentate și mai valoroase decât cele scrise fără această strategie.
Cu alte cuvinte, AI pare să funcționeze cel mai bine atunci când completează gândirea umană, nu când o înlocuiește.
Experiența utilizatorului face diferența
Cercetătorii au observat că și experiența utilizatorului contează. De ce? Specialiștii într-un domeniu reușesc, în general, să identifice mai ușor greșelile, exagerările sau informațiile incorecte generate de AI. În schimb, începătorii sunt mult mai predispuși să accepte răspunsurile ca fiind corecte doar pentru că sunt formulate convingător.
În consecință psihologii recomandă ca elevii, studenții sau profesioniștii aflați la început de carieră să își formeze mai întâi competențele de bază înainte de a se baza excesiv pe instrumentele bazate pe inteligență artificială.
Deci nu e atât de simplu precum ”AI= dăunător/riscant”
Dacă AI devine un substitut pentru gândirea proprie, există riscul ca anumite abilități precum analiza critică, rezolvarea problemelor sau creativitatea să fie exersate tot mai puțin. În schimb, dacă este folosită ca instrument de documentare, verificare, organizare a informației sau stimulare a ideilor, AI poate elibera timp și resurse cognitive pentru activități care necesită tocmai acele competențe profund umane pe care, cel puțin în prezent, nu le poate reproduce.
Articolul se bazează pe analiza publicată de American Psychological Association (APA), care sintetizează rezultatele mai multor studii recente privind relația dintre inteligența artificială și performanța cognitivă. https://www.apa.org/monitor/2026/07-08/ai-job-skills-thinking
