Bistrița marchează astăzi intrarea oficială în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, în domeniul Arhitecturii. Ceremonia are loc de la ora 18:00, la Turnul Dogarilor, care va fi redeschis cu această ocazie după lucrările de restaurare.
Bistrița a fost desemnată în noiembrie 2025 oraș UNESCO în domeniul Arhitecturii, într-un moment important pentru rețea, odată cu cooptarea arhitecturii ca o categorie distinctă în cadrul programului. Bistrița se numără printre primele orașe incluse în această nouă categorie.
La evenimentul de astăzi sunt așteptați reprezentanți ai administrației locale, arhitecți, istorici, oameni de cultură și universitari. Printre cei care vor lua cuvântul se numără primarul Gabriel Lazany, Andreas Hartig, preotul paroh al Bisericii Evanghelice, Simion Pop, coordonatorul al programului UNESCO, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, Sorin Radu, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Caroline Fernolend, președintele Fundației Mihai Eminescu Trust, Claudiu Salanță, președintele OAR Transilvania, și Eugen Vaida, coordonatorul Ambulanței pentru Monumente.
Statutul UNESCO vine și cu un program concret pentru anii următori, Bistrița urmând să organizeze, începând din 2027, o Săptămână a Arhitecturii și Patrimoniului, eveniment care va reuni specialiști și proiecte din domeniul arhitecturii, patrimoniului și culturii.
Decizia a venit după participarea reprezentanților Bistriței la prima întâlnire internațională a orașelor incluse în noua categorie UNESCO dedicată arhitecturii și designului, desfășurată la Berlin și Frankfurt. Rețeaua reunește orașe din mai multe țări, iar Bistrița își va putea dezvolta în acest cadru proiecte și colaborări cu celelalte membre.
Turnul Dogarilor, redeschis după restaurare
Evenimentul de astăzi coincide cu redeschiderea Turnului Dogarilor, după restaurarea și reabilitarea realizate prin proiectul „România Atractivă – Ruta Cetăților”, finanțat prin PNRR. Lucrările au costat peste 12 milioane de lei, din care peste 9,4 milioane de lei reprezintă fonduri eligibile prin PNRR. Turnul a fost amenajat pentru activități culturale, expoziții, ateliere și conferințe și va fi inclus în circuitul turistic. Programul de astăzi include și o expoziție de New Media Art, iar de la ora 21:00, pe Turnul Dogarilor va avea loc video mapping-ul „Aer Liber”, realizat de Noiseloop Studio, precizează un comunicat de presă al municipalității
În perioada 28-30 august, Turnul Dogarilor poate fi vizitat între orele 18:00 și 23:00.
Citește și:
Un răspuns
Orasul Bistrița nu dispunede un patrimoniu arhitectural medieval prea bogat, după cum consemnase marele istoric Nicolae Iorga in cartea sa intitulată „Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906 ” despre trecutul istoric al Bistritei: „Bistriţa nu este nici pe departe o Sighişoară , căci n-a păstrat din zidurile ei decât ce se mai vede în marginea râului printre copacii bătrâni ai unei frumoase plimbări şi din trecut nu-ţi vorbeşte nici un alt martur decât biserica de pe care tocmai se rădea , În călătoria mea din urmă , spoiala neagră a veacurilor , care aminteşte mai mult decât pătează”.
De aceea, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară. De aceea, chiar si partea neeligibilă a proiectului care reprezintă contribuţia municipalităţii, poate fi recuperată. In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.