Proprietarii clădirilor istorice din Bistrița ar putea beneficia în viitor de împrumuturi dintr-un fond special constituit la nivelul municipalității sau chiar granturi pentru a-și putea renova sau reabilita fațadele imobilelor
Primarul Ioan Turc intenționează să propună Consiliului Local Bistrița înființarea unui asemenea fond.
El scrie într-o postare pe facebook că a discutat despre situația clădirilor cu ministrul interimar al Fondurilor Europene, Marcel Boloș în contextul găsirii mai multor surse de finanțare pentru regenerarea urbană în zona centrală a orasului. El i-a spus lui Boloș, fostul director al ADR Nord Vest că este obligatoriu ca prin POR sa se permită și reabilitarea clădirilor degradate din zonele istorice, care momentan nu sunt eligibile:
”Am insistat în mod special ca, prin Programul Operațional Regional – componenta de regenerare urbană, să poată fi finanțate și lucrări de reabilitare a clădirilor familiale din zona istorică a orașului, în momentul de față neexistând această variantă. Consider că problema degradării caselor din zona istorică a Bistriței trebuie soluționată prin finanțări care să provină atât din bani europeni, cât și din contribuții ale municipalității și proprietarilor. De asemenea, i-am transmis ministrului faptul că voi propune Consiliului Local constituirea unui fond din care să acordăm împrumuturi fără dobândă, dar și granturi proprietarilor clădirilor din zona centrală, pentru lucrări de reparații. În situația în care ar deveni o variantă de sprijin, sursa banilor europeni nu este suficientă pentru rezolvarea acestei probleme complexe, care trenează de mult timp ” a scris Turc pe facebook. Primarul Bistriței s-a întâlnit cu Marcel Boloș la București, unde a avut timp de câteva zile întâlniri cu mai mulți miniștri.
2 răspunsuri
Renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar pe seama proprietarilor. In multe orase precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia si altele, clălirile din centrele istorice respective au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară.
In acest sens, exista deja Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, referitoare la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari. Prin urmare, Primaria Bistrita nu trebuie sa reinventeze apa calda si sa treaca la actiune.
Renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar pe seama proprietarilor. In multe orase precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia si altele, clălirile din centrele istorice respective au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară.
In acest sens, exista deja Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, referitoare la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari. Prin urmare, Primaria Bistrita nu trebuie sa reinventeze apa calda si sa treaca la actiune.