Mitingurile de protest ale profesorilor din Bistrița-Năsăud aflați în grevă generală au continuat și marți, 6 iunie, prima zi după minivacanța de Rusalii. De data asta în fața Prefecturii au fost sindicaliști din Federația ”Spiru Haret”, urmând ca sindicaliștii de la FSLI să-și organizeze propriul miting joi, 8 iunie, atunci când este așteptat si la București un mare miting de protest. Mitinguri au fost organizate astăzi și în alte județe. În Suceava au fost prezenți în strada circa 5000 de profesori.
Profesorii susțin că nu sunt respectați, cu trimitere si la ultima ordonanță de urgență dată vineri cu majorari salariale pentru cadrele didactice, foarte diferite față de ce au cerut sindicatele: ”Nu cedăm, educația apărăm” . ”Mereu sacrificați. niciodată respectați”, ”Nu vrem milă și pomană, vrem dreptate la noi în țară” sunt de altfel și câteva din lozincile scandate marți la protestul din Bistrița.
În timp ce angajații din invățământ sunt tot în greva liderii sindicali participă din nou, îcepând cu ora 11,00 la negocieri cu reprezentanții Guvernului. De altfel Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus, în direct la B1TV, că printre angajații din învățământ revolta este „maximă”: „Colegii noștri și-au asumat răspunderea pentru această acțiune, chiar dacă pierd din punct de vedere salarial. Revolta este maximă în momentul de față.”. Se pare ca pierderile salariale ale celor care participă la greva sunt între 1000 si 2000 de lei.
Care sunt noile solicitari ale sindicatelor din invațamânt, potrivit Edupedu.ro:
- Majorare salarială de 25% până la intrarea în vigoare a Legii Salarizării Unitare;
- Emiterea unei ordonanțe de urgență, prin care să se garanteze că, în noua lege a salarizării, salariul profesorului debutant este egal cu cel puţin salariul mediu brut pe economie (salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic).”
2 răspunsuri
Motto:
„Cum de rămân nespânzurați
Acești nerușinați și hoți?…
Poate doar pentru că nu sunt
Atâția arbori pe pământ
De care să atârne toți”
(Petõfi Sándor- Cum de rămân nespânzurați)
Premierul Nicolae Ciucă le spunea grevistilor din învățământ că „Toate problemele acumulate în peste treizeci de ani nu pot fi rezolvate deodată”, iar președintele Klaus Iohannis sustinea că nu înțelege motivele pentru care profesorii ar continua să protesteze după ce „guvernul a dat sindicatelor tot ce au cerut”. Ce să mai întelegi?
Realitatea este că s-au acumulat o serie de probleme care nu pot fi solutionate fără un set reforme structurale profunde menite să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
In felul acesta vor exista resurse financiare disponibile pentru rezolvarea problemelor din educatie, sănătate, siguranţa si ordinea publică.
Motto:
„Cum de rămân nespânzurați
Acești nerușinați și hoți?…
Poate doar pentru că nu sunt
Atâția arbori pe pământ
De care să atârne toți”
(Petõfi Sándor- Cum de rămân nespânzurați)
Premierul Nicolae Ciucă le spunea grevistilor din învățământ că „Toate problemele acumulate în peste treizeci de ani nu pot fi rezolvate deodată”, iar președintele Klaus Iohannis sustinea că nu înțelege motivele pentru care profesorii ar continua să protesteze după ce „guvernul a dat sindicatelor tot ce au cerut”. Ce să mai întelegi?
Realitatea este că s-au acumulat o serie de probleme care nu pot fi solutionate fără un set reforme structurale profunde menite să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
In felul acesta vor exista resurse financiare disponibile pentru rezolvarea problemelor din educatie, sănătate, siguranţa si ordinea publică.