Noile reglementări privind asigurarea de sănătate au intrat în vigoare la 1 august 2025, însă se aplică efectiv de la 1 septembrie 2025, a explicat astăzi într-o conferință de presă directorul CJAS Bistrița-Năsăud, dr.Adela Cârcu.
Practic cei care are nu mai beneficiază automat de asigurare de sănătate din partea statului, adică co-asigurații, personalul monahal dar și bolnavii din programele naționale fără venituri, cu excepția tratamentelor specifice afecțiunii de bază, au o lună la dispoziție pentru a opta pentru asigurare facultativă. Pentru a obține asigurarea facultativă persoanele vizate de reglementări vor trebui să achite 2430 de lei anual în două transe: 25 % inițial si restul până în mai 2026 pentru a beneficia în continuare de servicii medicale, a precizat directorul CJAS BN. O altă categorie este cea a beneficiarilor de îndemnizații, șomaj, concedii de creștere a copilului, pensionari cu pensii mai mari de 3000 de lei, vor avea rețineri la sursă/
Cine trebuie să se asigure facultativ?
Conform noilor prevederi, următoarele categorii trebuie să se asigure voluntar dacă doresc acces la servicii medicale de bază, a precizat șefa CJAS BN:
- Co-asigurații, adică: soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate.
- Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate (cu excepția celor care nu realizează venituri din salarii sau pensie) – vor beneficia doar de tratamentele din cadrul programului. Pentru orice alte probleme de sănătate, trebuie să fie asigurați facultativ. ”Dau un exemplu: avem bolnavi diabetici fără venituri, ei beneficiaza doar de tratamentele pentru diabet. Pentru orice alte afecțiune au doar asigurarea din pachetul minimal: urgențe, medica de familie fără compensari” a explicat șefa CJAS BN.
- Personalul monahal al cultelor recunoscute oficial: ”E o alta categorie exclusa oficial”.
Aceaste trei categorii au fost excluse prin legislație, dar au termen până la 1 septembrie sa se asigure facultativ, a precizat dr Adela Cârcu. Potrivit datelor CJAS BN, în programul național de oncologie sunt prinsi între 1200-1500 de bolnavi din județ, circa 11000 în cel pentru diabet, 40 pentru osteoporoză, 20 de pacienți în programulde boli rare, 30-40 scleroză în plăci. Dacă nu au niciun fel de venit, pensie de boală sau salariu, ei vor trebui sa se asigure facultativ pentru a beneficia și de alte servicii decât cele pentru afecțiunea lor, a precizat directorul CJAS BN.
Cum se face asigurarea facultativă?
Directorul Adela Cârcu a precizat că asigurarea facultativă se poate obține prin depunerea Declarației unice (formular 212) la ANAF și achitarea pe loc a 25% din contribuție. Restul de 75% se plătește până la 25 mai a anului următor, în cazul acesta 2026.
Practic contribuția la sănătate pentru asigurarea facultativă este de 10% din valoarea a șase salarii minime brute pe economie, care astazi este 2.430 lei anual, care va împărțit în 25 %, respectiv 75%. Aceasta contribuție se modifică doar odată cu modificarea salariului minim obligatoriu.
Categorii asigurate prin reținere la sursă
Există o altă categorie de persoane care practic vor fi asigurați prin reținere la sursă, respectiv direct de catre cei care achita pensii, îndemnizații, etc. Este vorba de:
- Persoane în concediu de acomodare sau pentru creșterea copilului
- Persoane protejate prin legi speciale (deportări, revoluționari, veterani etc.)
- Șomeri și beneficiari ai venitului minim de incluziune
- Pensionari cu pensii mai mari de 3.000 lei, care vor plăti 10% pentru suma care depășește acest prag, prin reținere directă de la Casa de Pensii, începând cu luna august.
Persoane care datorează contribuție dacă obțin venituri: tineri până la 26 de ani proveniți din sistemul de protecție, persoane cu handicap, gravide și lăuze fără venituri, Bolnavi oncologici (până la vindecare), persoane în concedii medicale pentru boli profesionale sau accidente de muncă, deținuți, arestați, persoane în custodie, pensionari cu pensii sub 3.000 lei :nu plătesc contribuție pentru pensie, dar datorează pentru alte venituri. Lor li se adaugă: voluntari în serviciile de urgență, persoane care folosesc tichete pentru activități casnice, donatorii de celule stem – asigurați timp de 10 ani de la donare.
Cine rămâne în continuare asigurat fără să plătească contribuție:
În această categorie intră: copiii până la 18 ani, tinerii între 18–26 de ani dacă sunt elevi, ucenici, studenți, doctoranzi sau absolvenți ai facultăților medicale (într-un termen limitat după finalizarea studiilor), tinerii români care studiază în străinătate, cu dovada acreditării instituției de învățământ.
Un răspuns
Motto:
„A administra ? Dar întrebatu-s-au vreunul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra ? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciuni și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran!”
(Mihai Eminescu- ILUSTRAȚII ADMINISTRATIVE, în Timpul, decembrie 1877)
Orice asemănare cu situatia actuală din România nu-i deloc întâmplătoare. Guvernarea anterioară a adus România la cel mai mare deficit bugetar . Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite , începând din 1 august, 2025 .
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ;
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;
7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;
8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
-Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
-ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
-ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
-Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care este responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)