Primarul Ioan Turc spune, la doi ani de la începerea mandatului, că Bistrița este pe un drum bun, de recuperare a decalajului față de orașele care au avut parte de un ritm constant de dezvoltare. Joi, în conferința de presă în care a marcat doi ani de mandat, Turc a vorbit despre șantierele deschise, în special de infrastructură, care vor ține încă o vreme Bistrița în șantier pentru ca într-un orizont de 2-4 ani municipiul să se poată schimba radical ca standard de viață. Edilul a vorbit și despre efortul pe care echipa sa îl face de a găsi soluții și a compensa cele 4000 de locuri de parcare, care vor dispărea prin proiectele inițiate de vechea administrație care a lăsat lucrurile în aer în privința parcărilor. Municipalitatea a demarat în paralele cu șantierele si cu proiectele de finanțare prin PNRR, POR ori Anghel Saligny și pregătirea celor din exercițiul financiar următor un program de achiziții de spații și terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte noi. Bilanțul include reabilitarea de blocuri și de scoli, dar și a altor spații, patinoarul sintetic, proiectele viitoare precum investițiile în baza olimpica de înot, în noul strand de Agrement Mecanica, proiectul Centrului Cultural Omnia, achizițiile de autobuze electrice pentru conectivitatea cu comunele învecinate municipiului.
Una peste alta în 2-4 ani ani când aceste investiții și proiecte se vor fi finalizat, crede primarul Ioan Turc, Bistrița va atinge standardul de dezvoltare comparabil cu alte municipalități: „Recuperăm decalajul pe care-l avem faţă de oraşele care au avut constant parte de un ritm de dezvoltare normal. Nu doar că recuperăm, îi asigur pe toţi concitadinii noştri că Bistriţa va deveni, la finalizarea acestor proiecte, nu la calendele greceşti – discut despre un orizont de la 2 la 4 ani – unul dintre oraşele cu standard mare de viaţă din această ţară, cu mare nivel de civilizaţie. (…) Le mulţumesc bistriţenilor pentru răbdare, încredere, pentru toate mesajele pe care le primesc în fiecare zi” a spus primarul.
Primarul a vorbit despre numeroasele șantiere deschise, care le pun la grea încercare răbdarea locuitorilor municipiului, fără de care însă Bistrița nu poate să se schimbe la față : ”Am spus încă din campania electorală: ”Bistrița va deveni un șantier. N-am spus niciodata altceva. Faptul ca exista o anumita stare de nemultumire: imi spun unii ca nu trebuia sa incepeti șantiere acum, trebuia sa o faceți primavara. Păi si la primăvara se va lucra. Închidem alte santiere, deschidem alte santiere, deci numarul de santiere nu se va schimba”.
Primarul a explicat și că municipalitatea este într-o cursă contra cronometru pentru a găsi soluții pentru cele 4000 de locuri de parcare care dispar prin proiectele fostei administrații Linia Verde și Reconfigurarea Axelor de Transport: dDeja s-au amenajat 624 de locuri de parcare însă proiectele sunt abia la început: parcarea nouă de pe Lupeni în parteneriat cu Biserica Romano-Catolica va mai aduce 200 de locuri, iar pe Năsăudului, pe Aleea Heniu parcarea supraetajata e în stadiu de studiu de fezabilitate . Sunt doar câteva exemple, a menționat Ioan Turc care a explicat și că primarii de municipii cărora le relateaza experiența Bistriței nu vor sa creadă ca a fost posibil ca o administrație sa taie din pix 4000 de locuri de parcare și să nu ofere soluții alternative: ”Vorbesc cu primari a municipiilor reședință de județ din țară. Nu mă crede nimeni când le spun că în Bistrița urmează să dispară 4000 de locuri de parcare și vechea administrație nu a găsit soluții pentru nici un loc de parcare. Nu mă crede nimeni când le spun ca vechea administrație nu a făcut nimic” a mai spus primarul Ioan Turc.

Conferința de presă o puteți urmări aici:
https://www.facebook.com/primariamunicipiuluibistrita/videos/1163212161292394






















2 răspunsuri
Lamentarile nu ajută la nimic. După doi ani de mandat primarul Ioan Turc se mai plange de „graua mostenire” de la vechea adminiatratie care a promovat proiecte de mobilitate urbană fără a se gândi că dispar aproximativ 4000 locuri de parcare. Cea mai mare problemă este că pe traseul „Liniei Verzi” peste 1000 de locuri de parcare dispar tocmai din zona centrală de pe strada Gheorghe Sincai , Piata Centrală, strada Dornei si chiar Piata Unirii, fără să se pună nimic in schimb. Ori in felul acesta centrul istoric al Bistritei riscă să devină mai degrabă un muzeu. Primarul Bistriţei, a declarat că administraţia municipală a reuşit să amenajeze 624 de noi locuri de parcare iar peste 800 sunt în lucru. Numai că acestea nu se află in zona centrală si oricum până la 4000 mai e cale lungă. Nu se mai vorbeste nimic despre parcarea supraetajată de pe strada Bistricioarei . De asemenea in Piata Mihai Eminescu incă inainte de 1989 era pravazuta amenajarea unei grădini suspendate cu o parcare generoasă sub aceasta, fără a fi necesară relocarea retelelor de utilităti din subteran. Cel putin aceste două locatii ar putea fi luate in considerate pentru compensarea partială a locurilor de parcare dispărute din zona centrală.
Lamentarile nu ajută la nimic. După doi ani de mandat primarul Ioan Turc se mai plange de „graua mostenire” de la vechea adminiatratie care a promovat proiecte de mobilitate urbană fără a se gândi că dispar aproximativ 4000 locuri de parcare. Cea mai mare problemă este că pe traseul „Liniei Verzi” peste 1000 de locuri de parcare dispar tocmai din zona centrală de pe strada Gheorghe Sincai , Piata Centrală, strada Dornei si chiar Piata Unirii, fără să se pună nimic in schimb. Ori in felul acesta centrul istoric al Bistritei riscă să devină mai degrabă un muzeu. Primarul Bistriţei, a declarat că administraţia municipală a reuşit să amenajeze 624 de noi locuri de parcare iar peste 800 sunt în lucru. Numai că acestea nu se află in zona centrală si oricum până la 4000 mai e cale lungă. Nu se mai vorbeste nimic despre parcarea supraetajată de pe strada Bistricioarei . De asemenea in Piata Mihai Eminescu incă inainte de 1989 era pravazuta amenajarea unei grădini suspendate cu o parcare generoasă sub aceasta, fără a fi necesară relocarea retelelor de utilităti din subteran. Cel putin aceste două locatii ar putea fi luate in considerate pentru compensarea partială a locurilor de parcare dispărute din zona centrală.