Bistrița are asigurată reabilitarea prin fonduri din PNRR a încă 14 blocuri, după ce primarul Ioan Turc a semnat luni contractele în cadrul unui ceremonial organizat la Ministerul Dezvoltării, în prezența premierului Nicolae Ciucă. Valoarea totală a reabilitării pentru cele 14 blocuri este de 51 de milioane de lei .
La ceremonia de semnare a contractelor de reabilitare au participat și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, dar și primari ori reprezentanți ai primăriilor Piatra Neamț, Craiva, Cluj, potrivit unui comunicat de presă postat de Ministerul Dezvoltării., care a anunțat că până luni au fost semnate 81 de contracte pentru reabilitarea pentru eficiență energetică a unor clădiri.
”Municipiul Bistrița se numără printre localitățile cărora li s-au atribuit cele mai mari sume din această sesiune PNRR pentru proiectele de îmbunătățire a eficienței energetice la blocuri de locuință” a scris primarul Turc într-o postare pe facebook. .
Blocurile acoperite de acest contract sunt, potrivit postării edilului Bistriței sunt :
– B-dul Decebal, nr. 21,
– B-dul Independenței, nr. 81,
– B-dul Independenței, bIoc 2,
– Piața Morii, nr. 1,
– Piața Morii, nr. 6,
– Piața Morii, nr. 7,
– Intrarea Pârcălabului, nr. 3,
– Intrarea Pârcălabului nr.4/Str. Vasile Lupu, nr. 17,
– Intrarea Turturelelor, nr. 3,
– Str. 1 Decembrie, nr. 18,
– Str. Sucevei, nr. 9,
– Str. Sucevei, nr. 11,
– str. Lalelelor, nr. 5,
– Aleea Privighetorilor nr.
2 răspunsuri
Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este imposibilă, în privinţa reformelor propuse şi asumate de către statul român, iar în ceea ce priveşte investiţiile ar însemna o pierdere de timp şi resurse, au afirmat participanţii la Conferinţa anuală referitoare la implementarea PNRR, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră.
Si cu toate astea urmeaza un adevarat dezmăţ pe bani publici in sectorul bugetar. Culmea nesimţirii a fost atinsă prin promisiunea făcută de guvern pentru anul 2023 , a cresterii cu 50% salariilor celor care gestionează proiecte PNRR. De fapt este vorba de toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, provenite din PNRR, care vor primi un spor de 50% la salariu, inclusiv primarii și președinții Consiliului Județean. E ca si cum acesti bugetari implicati in gestionarea fondurilor europene primesc in prezent un salar chiar fără să facă nimic, iar pentru ca să se achite de sarcinile de serviciu trebuie stimulati cu spor de 50% .
Nimic despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Ba mai mult, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este imposibilă, în privinţa reformelor propuse şi asumate de către statul român, iar în ceea ce priveşte investiţiile ar însemna o pierdere de timp şi resurse, au afirmat participanţii la Conferinţa anuală referitoare la implementarea PNRR, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră.
Si cu toate astea urmeaza un adevarat dezmăţ pe bani publici in sectorul bugetar. Culmea nesimţirii a fost atinsă prin promisiunea făcută de guvern pentru anul 2023 , a cresterii cu 50% salariilor celor care gestionează proiecte PNRR. De fapt este vorba de toți bugetarii care au cea mai mică legătură cu gestionarea fondurilor europene, provenite din PNRR, care vor primi un spor de 50% la salariu, inclusiv primarii și președinții Consiliului Județean. E ca si cum acesti bugetari implicati in gestionarea fondurilor europene primesc in prezent un salar chiar fără să facă nimic, iar pentru ca să se achite de sarcinile de serviciu trebuie stimulati cu spor de 50% .
Nimic despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Ba mai mult, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.