USR Bistrița-Năsăud organizează joi, 4 mai o dezbatere la Bistrița pe legile educației, aflate în dezbatere în Parlamentul României la care participa parlamentari din comisiile de specialitate. Într-un comunicat de presă care precede invitația la dezbatere, USR scrie că proiectul Legilor Educației, așa cum arată după votul din comisia de învățământ a Camerei Deputaților de marți are destule probleme și rămân nereformate.
”Nicio reformă majoră nu se regăsește în noile legi ale Educației, după dezbaterile din Comisia de învățământ a Camerei Deputaților care s-au încheiat marți. USR a votat împotriva acestor legi, a căror formă venită de la Guvern a suferit modificări care le îndepărtează și mai mult de tot ceea ce ar trebui să însemne un sistem de educație modern, evoluat, adaptat nevoilor elevilor și profesorilor” precizează USR Bistrița-Năsăud într-un comunicat de presă. Reprezentanții USR exemplifică afirmațiile cu un amendament depus de PSD care prevede, în ceea ce privește plagiatul, că „nu constituie abateri de la normele de etică diferențele de concepție teoretică, experimentală sau practică, erorile materiale de citare, diferențele de interpretare a datelor, precum și diferențele de opinie”.
USR atrage atenția că proaspătul amendament le va permite celor care se confruntă cu acuzații de plagiat sa spună că ei au produs erori materiale si nu plagiat: ”Cu proaspătul amendament adoptat domnii Ciucă și Bode vor invoca faptul că au până la 90% din lucrările lor doar niște erori materiale de citare. În loc să ne uităm la țările civilizate ca modele de a genera excelență academică, partidele de la guvernare au o altă prioritate: să își scape colegii plagiatori de tinichelele legate de coadă”, spune Ștefan Pălărie, senator USR, unul dintre cei care va participa joi la dezbaterea din Bistrița
USR a precizat și că a depus mai multe amendamente la legile Educației propuse de ministrul Ligia Deca, pentru a se putea vorbi despre schimbări reale în sistemul de învățământ. Însă niciunul dintre acestea nu a fost adoptat.”În contextul propunerii pentru noile Legi ale Educației, USR Bistrița-Năsăud vă invită la dezbatere și dialog pentru a reuși să aducem îmbunătățiri proiectului existent.
Dezbaterea va avea loc în 4 mai 2023, ora 14:00, la Palatul Culturii Bistrița. La discuție vor participa parlamentarii USR din Grupul USR pentru Educație Silvia Dinică și Ștefan Pălărie și deputatul USR Oana Murariu.
Un răspuns
Nici o speranta de mai bine pentru învătământul românesc. Prima problemă majoră a proiectelor de lege privind educatia este aceea că procesul în sine de elaborare, e profund greșit, fiind făcut din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi.
Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Asadar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Ba mai mult, creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar este de 11 mld. de lei anul viitor, dar din care 5 miliarde de lei vor merge către salariile profesorilor.
In Învătământul superior fenomenul plagiatului in tezele de doctorat a ajuns la cote îngrijorătoare mai ales după ce titlul de „doctor” a ajuns să fie recompensat cu sporuri salariale precum si cu alte beneficii in cariera profesională, chiar si acolo unde doctoratul nu este obligatoriu. Astfel, trei dintre premierii României au fost acuzati de plagiat. Cel mai cunoscut caz de plagiat este fără îndoială cel al lui Victor Ponta, despre care dezvaluirile de plagiat au aparut în revista Nature din iunie 2012, iar abia în 2017 instanța a decis ca fostul premier să rămână fără titul de doctor. A urmat cazul lui Mihai Tudose care în anul 2017 a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță. Al treilea caz este cel al actualului premier Nicolae Ciucă asupra căruia planează acuzatia de plagiat a tezei sale de doctorat. Numai că, in loc să lase Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) care este singurul organism specializat al Ministerului Educației, in stabilirea si emitereaunui un verdict oficial de plagiat, Ciucă a dat în judecată propriul guvern, adică ministerul Educației, cerând suspendarea a 3 sesizări prin care lucrarea sa de doctorat a fost reclamată pentru plagiat la CNATDCU. Iar Parchetul General a declanșat o investigație cu privire la teza de doctorat a lui Ciucă, cu care prilej, procurorii PG au confiscat toate documentele referitoare la studiile premierului și dosarul de analiză a acuzelor de plagiat. Astfel încât, în clipa de față nimeni nu poate să vadă teza lui Ciucă, CNATDCU nu poate acționa, iar Parchetul General tace mâlc. Cel puțin anul acesta, nu se va face niciun pas semnificativ în anchetă. Aceasta denotă încă o dată, dacă mai era nevoie că generalul Ciucă are ceva de ascuns in legătură cu plagiatul.
Ca sa nu mai vorbim de tupeul ministrului Bode care a dat in judecata UBB si cere anularea hotărârii prin care Comisia de Etică s-a autosesizat ca să îi analizeze teza de doctorat. În primul proces, instanța de judecată a respins cererea ministrului de suspendare a deciziei Comisiei de Etică.