Controversatul pachet de măsuri fiscale al Guvernului Marcel Ciolacu a fost depus iîn ședința reunită a camerelor Parlamentului. Procedura asumării răspunderii Guvernului presupune ca după depunerea oficială, care a avut loc astăzi și discursul premierului, proiectul este considerat adoptat dacă nu se depune moțiune de cenzură timp de 3 zile.
USR care anunțase că strânge semnături a declarat prin președintele Cătălin Drulă că a renunțat la depunerea moțiunii, în lipsa numarului de semnături, în condițiile în care nici UDMR, care a negociat separat pe acest pachet si abținut câteva concesii pentru administrațiile publice, inclusiv nerestricționarea cheltuielilor culturale pentru primarii. USR a precizat ca va ataca la CCR pachetul de măsuri fiscale, care ar urma sa se aplice chiar din 1 octombrie.
Aceasta este forma finală a proiectului, afisat pe site-ul Camerei Deputaților
Forma finala a pachetului fiscal
Principalele măsuri
;Taxarea microîntreprinderilor
- 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro
- 3%, pentru microîntreprinderile care: realizează venituri peste 60.000 euro; anual sau desfășoară anumite activități, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice. Guvernul a renunțat la taxarea cu 16 % pe profit a microintreprinderilor care depășeșc cota de profit de 30%. Cotele de impozitare, se aplică microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme.
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme.
- Băncile vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%.
- Se introduce o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru tot sectorul de petrol și gaze.
impozit pe venit pentru IT -isti peste 10.000 de lei
Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei. Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS.
Pentru IT-iști se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv.
TVA: Ce produse și servicii se vor scumpi
TVA va crește pentru unele bunuri și servicii. Mai exact:
- Va crește de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
- TVA crește de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice.
*Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii.
- Crește de la 5% la 19% TVA pentru sălile de fitness
- Tot de la 5 la 19% crește și pentru bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative, evenimente sportive
- Se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs
Ce produse rămân cu 5% TVA: livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică.
Taxarea băuturilor cu zahăr: cât va fi acciza
Se introduce o taxă pentru zahăr. Mai exact este vorba despre o acciză pentru:
- băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl
- băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl
Pentru bonurile de masă se va plăti CASS.
Impozit special la case/apartamente și mașini scumpe
Se introduce un impozit special pentru case/apartamente și mașini scumpe.
Se va aplica pentru:
- persoanele care au în proprietate clădiri cu valoarea impozabilă a clădirii de peste2,5 milioane lei.
- persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului.
PFA – activități independente: plafon CASS la 60 de salarii minime
Persoanele care au venituri din activități independente vor avea un nou plafon pentru plata CASS de 10%.
Practic, ar urma să plătească 10% la veniturile nete dacă au sub 60 de salarii minime. Dacă au mai mult, atunci va fi plafonat la cele 60.
Sursa foto: G4 Media
2 răspunsuri
Guvernul și-a asumat răspunderea pe “Ordonanța austerității” care pune noi poveri pr mediul de afaceri precum:
-Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri până în 60.000 euro pe an și de 3% dacă peste această sumă; dispare impozitul pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%;
-Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
-Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei;
-Impozit suplimentar pentru persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro;
-Taxarea suplimentară taxare a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită.
De aceea, Consiliul Economic și Social (CAS) a emis un aviz negativ pentru pachetul de măsuri fiscale propuse de guvern, astfel:
-CES arată că impozitul de 3% asupra microîntreprinderilor nu se justifică, că efectele pe termen imediat și mediu vor determina o încetinire semnificativă a economiei, că va fi afectată competitivitatea firmelor românești și că timpul alocat pentru dezbatere este derizoriu.
-CES consideră că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare pentru că Guvernul și-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei din mediul privat și doar 16 miliarde din eficientizarea chletuielior publice.
-Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că au avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească.
-Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru.
-Introducerea unui impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare și aplicarea lui la bunurile achiziționate înaintea intrării în vigoare a legii are caracter retroactiv și încalcă principiul securității juridice
Prin urmare, Guvernul Ciolacu nu are in vedere măsuri fiscale menit să reducă risipa bugetară . România are în prezent în jur de 1,28 milioane de angajați în sectorul bugetar, dintre care două treimi sunt în administrația publică centrală (820 de mii) și cea locală (462 de mii). În ansamblu angajații din sectorul public reprezintă 22,3% din totalul acestora din întreaga țară. Cu toate astea, guvernul vorbeste doar de tăierea celor 200 de mii de posturi vacante ceea ce ar implica automat dispariția unor posturi de conducere, la nivel de șefi de birouri, ceea ce este un mizilic.
Si mai nefireasc este faptul că în România s-a ajuns în situația ca salariile medii pentru sectorul public să fie cu aproape 30% mai mari decît cele din mediul privat. Există evident un serios impact financiar. Cu 37% România se află primul loc în UE în ceea ce privește ponderea costurilor salariale din sectorul public în ansamblul bugetului. Spre comparație media în UE este de 24%, în Germania 16% iar în Ungaria 20%. În afară de asta a apărut, inevitabil, un alt impact negativ, cel puțin la fel de important, fuga angajaților din zona privată către stat, ceea ce a provocat distorsiuni majore pe piața muncii.
Prin aceste masuri guvernul coaliției PSD-PNL mizează anul acesta pe un deficit de 5,5% dintr-un PIB de 1600 de miliarde de lei, adică 88 de miliarde de lei, ceea ce se situeaza sub pragul de 5,7% din PIB, care constituie linia roșie peste care Comisia Europeană nu va trece.
Guvernul și-a asumat răspunderea pe “Ordonanța austerității” care pune noi poveri pr mediul de afaceri precum:
-Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri până în 60.000 euro pe an și de 3% dacă peste această sumă; dispare impozitul pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%;
-Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri;
-Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei;
-Impozit suplimentar pentru persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro;
-Taxarea suplimentară taxare a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită.
De aceea, Consiliul Economic și Social (CAS) a emis un aviz negativ pentru pachetul de măsuri fiscale propuse de guvern, astfel:
-CES arată că impozitul de 3% asupra microîntreprinderilor nu se justifică, că efectele pe termen imediat și mediu vor determina o încetinire semnificativă a economiei, că va fi afectată competitivitatea firmelor românești și că timpul alocat pentru dezbatere este derizoriu.
-CES consideră că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare pentru că Guvernul și-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei din mediul privat și doar 16 miliarde din eficientizarea chletuielior publice.
-Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că au avut un efect contrar, fiind foarte probabil că, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească.
-Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru.
-Introducerea unui impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare și aplicarea lui la bunurile achiziționate înaintea intrării în vigoare a legii are caracter retroactiv și încalcă principiul securității juridice
Prin urmare, Guvernul Ciolacu nu are in vedere măsuri fiscale menit să reducă risipa bugetară . România are în prezent în jur de 1,28 milioane de angajați în sectorul bugetar, dintre care două treimi sunt în administrația publică centrală (820 de mii) și cea locală (462 de mii). În ansamblu angajații din sectorul public reprezintă 22,3% din totalul acestora din întreaga țară. Cu toate astea, guvernul vorbeste doar de tăierea celor 200 de mii de posturi vacante ceea ce ar implica automat dispariția unor posturi de conducere, la nivel de șefi de birouri, ceea ce este un mizilic.
Si mai nefireasc este faptul că în România s-a ajuns în situația ca salariile medii pentru sectorul public să fie cu aproape 30% mai mari decît cele din mediul privat. Există evident un serios impact financiar. Cu 37% România se află primul loc în UE în ceea ce privește ponderea costurilor salariale din sectorul public în ansamblul bugetului. Spre comparație media în UE este de 24%, în Germania 16% iar în Ungaria 20%. În afară de asta a apărut, inevitabil, un alt impact negativ, cel puțin la fel de important, fuga angajaților din zona privată către stat, ceea ce a provocat distorsiuni majore pe piața muncii.
Prin aceste masuri guvernul coaliției PSD-PNL mizează anul acesta pe un deficit de 5,5% dintr-un PIB de 1600 de miliarde de lei, adică 88 de miliarde de lei, ceea ce se situeaza sub pragul de 5,7% din PIB, care constituie linia roșie peste care Comisia Europeană nu va trece.