Radu Moldovan, presedintele PSD BN s-a lansat sâmbătă la conferința județeană a PSD într-un atac în rafale la adresa premierului Bolojan, după seria deschisă de presedintele interimar Sorin Grindeanu. Moldovan l-a acuzat pe Bolojan pe care l-a numit” zeul administrației” de cinism susținând că intenționează să-și facă imagine pe seama reformei pensiilor speciale.
” Domnul Bolojan, zeul administrației, omul care face minuni…cat decinic poți să fii tu și să-i iei pe toți românii drept proști? Din păcate pe unii chiar i-a lua și unii îl cred. Îi iei de proști că tu devii eroul, din eroul administrației, eroul luptătorilor cu specialii, cu pensiile speciale și nu te interesezi deloc de riscuri, si salut aici pe Grindeanu că s-a trezit în ceasul al 14-lea de golăneala pe care în coaliție PNL, USR și cine i-o mai susține au făcut-o cinic, păcălind românii că ei sunt luptătorii împotriva pensiilor speciale, lor netrecandu-le niciun moment prin gând să reducă pensiile speciale …știți ce e mai crunt? Că au făcut-o intenționat, doar pentru a-si crea imagine proprie” le-a cuvântat Radu Moldovan membrilor de partid din PSD-ul județean prezenți la conferință.
Moldovan a susținut și că de fapt PSD ar susține reforma pensiilor speciale ale magistraților și a calificat drept ”mizerii de nedescris” susținerile contrare din spațiul public.
Președintele PSD BN a folosit prilejul discursului în fața membrilor de partid, între care mulți primari dar și al ministrului energiei, Bogdan Ivan pentru a-l acuza pe premierul Bolojan, premierul coaliției de guvernare că vrea să reduca posturile din administrația locală ”cu drujba” , fără o analiză a fiecarei comunități.
Ce spune despre deficitul în care a aruncat țara guvernul Ciolacu?
Radu Moldovan s-a referit și la deficitul fără precedent în care a aruncat țara guvernul condus de Marcel Ciolacu (si care a a generat situația finnaciară limită de acum) într-o manieră originală. El a susținut că de fapt PSD a făcut deficit pentru dezvoltarea României” iar ”ceilalți, liberalii si USR-ul sunt frustrați că ” nu mai pot fura”: ” şi ăstora le este ciudă că nu mai pot fura” a sunat interpretarea liderului PSD BN față de situația economică fără precedent în care se află România.
Moldovan zice că PSD-ul e la răscruce și n-ar trebui sa se lase dus”într-o marasmă a Bruxelles-lui”
”PSD va avea o misiune foarte grea.- si-a continuat liderul PSD BN discursul : ” în următoarea perioadă, va trebui să decidă dacă vrea să mai existe sau să dispară. PSD, cu această nouă echipă (…), va trebui să decidă şi să spună stop batjocoririi românilor, stop batjocoririi administraţiei, stop golănelilor voastre cu multinaţionalele, stop externalizării profitului, stop creşterii taxelor ca alţii să facă profit pe spatele românilor şi să îl ducă unde vor ei. (…) Dacă PSD nu va reveni urgent la popor, la cetăţeni, la interesele lor, şi se vor lăsa duşi într-o marasmă a Bruxelles-ului – nu vreau să spun, să mă ajute Dumnezeu să nu am dreptate -, dar există riscuri mari ca rezultatul negativ înregistrat de PSD la alegerile europarlamentare din 2020, de 21,7%, să fie bătut, pentru că oamenii s-au săturat de păcăleli şi de populisme. Astăzi, din păcate, trăiesc din manipularea unor partide aşa-zise suveraniste (…). Greşeli majore făcute de guvernare au dus aceste partide, pe care le numesc doar populiste, la procente la care era greu de gândit”, a mai spus liderul PSD Bistriţa-Năsăud.
Moldovan care este vicepresedinte PSD nu mai candidează la alegerile naționale din partid și l-a împins si susținut pentru o candidatura de prim-vicepresedinte pe protejatul său, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, cel care si-a început cariera profesionala si politica ca purtător de cuvânt al său.
2 răspunsuri
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume: -NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane; -NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ; -NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ; Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică. Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare. De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor: 1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est; 2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est; 3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia; 4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia; 5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ; 6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; 7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru; 8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov. Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje: -Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte. -ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari. -ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră. -Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional. In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe). In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
Motto:
“Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!”
(Liviu Rebreanu- Proștii)
Nu-i prima dată când se confirmă faptul că PSD este un partid nereformat și nedemocratic. Incă de la începuturile lui din FSN s-au născut “baronii locali” care s-au opus reformei. Dar mai evident exemplu este după 2012 când ,PSD împreună cu PNL în alianţa numită USL a castigat alegerile cu aproape 70% iar PSD a dat premierul, dar cu toate astea nu au fost in stare sa faca reforma administrativa si regionalizarea tarii din cauza opozitiei baronilor locali, care isi vedeau amenintate privilegiile. Nici in interior PSD-ul nu s-a reformat. Chiar daca se considera cel mai mare partid din Romania, PSD-ul duce lipsa de lideri. Asa s-a ajuns la guvernarea Ciolacu 1, cand România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită.
(vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului sunt necesare reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Uniunea Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume: -NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane; -NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ; -NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ; Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică. Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare. De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor: 1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est; 2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est; 3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia; 4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia; 5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ; 6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; 7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru; 8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov. Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje: -Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte. -ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari. -ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră. -Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional. In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe). In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.Motto:
“Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!”
(Liviu Rebreanu- Proștii)
Nu-i prima dată când se confirmă faptul că PSD este un partid nereformat și nedemocratic. Incă de la începuturile lui din FSN s-au născut “baronii locali” care s-au opus reformei. Dar mai evident exemplu este după 2012 când ,PSD împreună cu PNL în alianţa numită USL a castigat alegerile cu aproape 70% iar PSD a dat premierul, dar cu toate astea nu au fost in stare sa faca reforma administrativa si regionalizarea tarii din cauza opozitiei baronilor locali, care isi vedeau amenintate privilegiile. Nici in interior PSD-ul nu s-a reformat. Chiar daca se considera cel mai mare partid din Romania, PSD-ul duce lipsa de lideri. Asa s-a ajuns la guvernarea Ciolacu 1, cand România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită.
(vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului sunt necesare reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Uniunea Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume: -NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane; -NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ; -NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ; Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică. Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare. De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor: 1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est; 2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est; 3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia; 4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia; 5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ; 6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; 7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru; 8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov. Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje: -Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte. -ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari. -ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră. -Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional. In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe). In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.