Administrația Bistriței a renunțat la ideea unui pasaj subteran sub trecerea de cale ferată din Tărpiului și pe lângă proiectul principal din Gării- Tărpiului ia în calcul însă un al doilea pasaj rutier subteran, dar numai după o analiză de oportunitate serioasă.
Primarul Ioan Turc a explicat astăzi în ședința de Consiliul Local dedicată adoptării bugetului că în materie de pasaje subterane proiectul principal rămâne varianta din zona Gării, care reprezintă viziunea sa pentru problemele de trafic de acolo: ”În ceea ce priveste pasajele, Pasajul Gării-Tarpiului ca alternativă la varianta podului peste calea ferata, respectiv la Proiectul Centrului Intermodal, reprezintă viziunea mea pentru a rezolva problema traficului intr-o zonă importantă din Bistrița” a spus primarul.
Referitor la un alt pasaj de care a vorbit într-o conferință de presă recentă, cel din zona Slavici , Turc a admis la votul bugetului că are rezerve, vorbind în schimb de o alta posibilă opțiune, în contextul în care există fonduri europene pentru siguranța traficului în progranele noului exercițiu financiaral UE : ” In ceea ce priveste Pasajul de pe Ioan Slavici am si eu rezerve. Dar foarte repede ne vom lămuri, dacă este sau nu este oportună realizarea unui pasaj subteran pe sub caleaferată Slavici. Probabil vom renunța la această poziție și vom avea o poziție nouă pentru un pasaj care să meargă pe sub Drumul Cetății, sa faca legatura cu Drumul Dumitrei Vechi, Vedem, analizam pe că avem o oportunitate tot pe componenta de siguranță a traficului vor fi finanțate asemenea pasaje” a mai spus primarul Turc .
Deviz modificat la Pasajul Garii. Cat e prețul total a lucrarii
În aceeași ședință de astăzi de astăzi consilierii au avizat noi parametri financiari pentru Pasajul Tarpiului-Gării, pentru care municipalitatea solicită bani prin programul Anghel Saligny (asa zisul PNDR 3) după ce Ministerul Dezvoltării le-au cerut corectarea unor indicatori. potrivit fișei proiectului de deviz, lucrarea ar costa în jur de 43,12 milioane de lei (43 115.879,34 de lei) adica peste 8 milioane de euro, cu tot cu viabilizarea terenului, din care 1,3 milioane de lei contribuția municipalității. de al demararea lucrărilor pasajul cu două benzi ar urma sa fie realizat în 2 ani
2 răspunsuri
Inteligent ar fi să se renunțe si la ideea pasajului subteran de pe str. Gării – Tărpiului, care presupune construirea unor pante cu inclinatie rezonabilă pentru subtraversarea liniilor de cale ferată, ceea ce este greude realizat pe strazile destul de inguste din zona gării. De aceea, o solutie mai realistă si posibil de realizat fără prea multe inconveniente ar fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevră care ies din gară spre Unirea, astfel incât să rămână doar linia principală care duce spre Bistrita Bârgăului. Operatiunile de manevră feroviară ar putea fi mutate in partea de vest a gării prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela nouă. De asemenea, este prevăzută si mutarea activitătii de transcontainer CFR din gara Bistrita, iar pe locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogară. Astfel, gara Bistrita devine cap de linie si ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intra si ies trenurile de calatori. Circulatia feroviara spre Bistrita Bargaului fiind extrem de redusă si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-o trecere la nivel. In felul acesta s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. De asemenea ar putea fi amenajata o trecere la nivel si in zona strazii Romană, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto in zona de peste calea ferată.
Inteligent ar fi să se renunțe si la ideea pasajului subteran de pe str. Gării – Tărpiului, care presupune construirea unor pante cu inclinatie rezonabilă pentru subtraversarea liniilor de cale ferată, ceea ce este greude realizat pe strazile destul de inguste din zona gării. De aceea, o solutie mai realistă si posibil de realizat fără prea multe inconveniente ar fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevră care ies din gară spre Unirea, astfel incât să rămână doar linia principală care duce spre Bistrita Bârgăului. Operatiunile de manevră feroviară ar putea fi mutate in partea de vest a gării prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela nouă. De asemenea, este prevăzută si mutarea activitătii de transcontainer CFR din gara Bistrita, iar pe locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogară. Astfel, gara Bistrita devine cap de linie si ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intra si ies trenurile de calatori. Circulatia feroviara spre Bistrita Bargaului fiind extrem de redusă si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-o trecere la nivel. In felul acesta s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. De asemenea ar putea fi amenajata o trecere la nivel si in zona strazii Romană, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto in zona de peste calea ferată.