Statul român e campion în UE la procentul din veniturile bugetare care merg la salariile din sistemul public, precizeaza USR într-un comunicat de presa. Este peste toate țările din UE. Cu zece puncte peste media europeană. Dacă e să ne luăm după rezultatele statului, e complicat să înțelegem cum am ajuns la această „performanță.” Adică peste Franța sau Germania.” continuă comunicatul USR
”E simplu. Sistemul funcționează în continuare cu o mentalitate sovietică. În care rudele sunt angajate la stat cu cățel și purcel, așa ca și la Bistrița, unde în Aquabis tronează fratele incompetent al președintelui Consiliului Județean și alții ca el, iar oamenii ajung să sufere de lipsă de apă la fel ca și în țările din lumea a treia.
Iar acum, fiindcă sunt două partide „mari” la putere, nu le-au mai ajuns banii să se îndestuleze și au început să împrumute extern gajând viitorul nostru. Se vede mai puțin, pentru că scorul e foarte mare. Însă simțim și direct prin ordinul de creștere a taxelor, în plină criză inflaționistă.
În sistemul public nu sunt doar acei oameni care își fac meseria încercând să supraviețuiască într-un sistem corupt. Grosul lipsei de performanță este la sinecuriști, fie că sunt rude, fie că sunt activ de partid, puși în funcții publice doar ca să încaseze salariul. Exemplele le vedeți aproape zi de zi în presă.
Guvernul ne minte că va strânge cureaua în timp ce aceleași PSD și PNL cresc în parlament salariile la stat din pix. Anul 2021 e singurul an în ultima vreme când cheltuielile cu salariile la stat au fost stăvilite.
Salariile la stat sunt în medie cu 2.768 de lei/lună peste cele din privat, aproape cu 70% mai mult. În doar câțiva ani, distanța dintre public și privat a crescut de aproape 3 ori. An de an au tot crescut.
Dar când a fost vorba de reducerea taxelor pe munca slab plătită, cele mai mari din Uniunea Europeană, ni s-a spus că „nu sunt bani”. Nu sunt bani pentru românii care muncesc și susțin salarii la stat tot mai mari și tot mai multe. Ei sunt doar buni de plată ” a mai precizat comunicatul de presa USR .
2 răspunsuri
Până si PSD-istul Adrian Năstase (alias Bombonel) a constatat că nu există altă cale de iesire din criză decât reducerea cu 25% a numărului de bugetari: „În România sunt, în momentul de față, 1,25 milioane de bugetari. Când eu eram premier erau vreo 800.000. Eu cred că o măsură prin care s-ar stabili o reducere cu 25% a bugetarilor ar însemna o economie reală în banii de la buget și o resursă suplimentară pentru zona privată, care chiar produce banii necesari”.
Numai că pentru asta e nevoie ca actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR, cu o majoritate parlamentară de 70% să aibă curajul să adopte un program de reforme structurale profunde care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Până si PSD-istul Adrian Năstase (alias Bombonel) a constatat că nu există altă cale de iesire din criză decât reducerea cu 25% a numărului de bugetari: „În România sunt, în momentul de față, 1,25 milioane de bugetari. Când eu eram premier erau vreo 800.000. Eu cred că o măsură prin care s-ar stabili o reducere cu 25% a bugetarilor ar însemna o economie reală în banii de la buget și o resursă suplimentară pentru zona privată, care chiar produce banii necesari”.
Numai că pentru asta e nevoie ca actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR, cu o majoritate parlamentară de 70% să aibă curajul să adopte un program de reforme structurale profunde care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.