REPER, partidul recent înființat de o parte din foști membri USR, între care parlamentari și europarlamentari, lanseaza la o invitație la un maraton al dezbaterilor pe tema legilor învățământului, lansate în vacanță, aproape fără dezbatere și despre care spun că adoptarea în actuala formulă poate genera consecințe periculoase.
Deputatul de Bistrița-Năsăud Lorant Sas lanseaza alături de REPER invitația la maratonul dezbaterilor, care cva avea loc în perioada 23-24 august pe zoom.
”Proiectele de legi ale educației propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu în plină vacanță și pentru o perioadă de consultare publică foarte scurtă nu au beneficiat de o reală dezbatere în societatea românească. Nenumărate voci au semnalat lipsa de viziune și gravele erori de concepție din aceste proiecte, a căror adoptare ar arunca România în haos și ar întoarce-o în epoci pe care nu dorim să le mai trăim” susțin cei de la Reper in invitația la dezbatere
Maratonul Educației se va desfășura pe durata a două zile: prima zi va consacrată învățământului preuniversitar, iar cea de a doua învățământului superior., precizeaza REPER. Dezbaterile vor avea loc online, pe platforma Zoom, în zilele de 23 și 24 august 2022, începând cu ora 9:00 și vor dura până vor reuși să vorbească toți cei care s-au înscris la cuvânt. Toate sesiunile de dezbateri vor fi transmise live pe Facebook, iar urmăritorii vor putea, la rândul lor, să intervină cu comentarii la dezbateri.
” Îi invităm pe toți cei care doresc să se exprime, să se înscrie la aceste dezbateri, asigurându-i că vocile tuturor – profesori, cercetători, studenți, elevi, părinți, membri ai societății civile, experți, femei și bărbați din politică, simpli cetățeni – se vor face în egală măsură auzite și respectate.
Înscrierile se pot face prin acest formular:
până în 20 august 2022, la ora 22:00. Toți cei înscriși vor primi un link de zoom prin care se vor putea conecta la sesiunea de dezbateri.
Un răspuns
Nici o speranta de mai bine pentru învătământul românesc. Prima problemă majoră a proiectelor de lege privind educatia este aceea că procesul în sine de elaborare, e profund greșit, fiind făcut din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi.
Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Sănătăţii a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Asadar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Ba mai mult, creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar este de 11 mld. de lei anul viitor, dar din care 5 miliarde de lei vor merge către salariile profesorilor.
Nici in învătământul superior lucrurile nu stau mai bine, deoarece grosul bugetului unei universități este cheltuit pe salarii.
Profesorul Marian Preda, rectorul Universității din București, a declarat despre proiectul Legii învățământului superior că„Universitatea din București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate și a cercetării fundamentale și perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților”:
„Au Medicina sau Politehnica de 2,6 ori mai mulți salariați decât UB? Bineînțeles că nu, nici pe departe. Apoi se va spune că dau banii pe cheltuieli pentru laboratoare; la noi, la UB, Biologia, Chimia, Fizica, Informatica, Geologia au enorm de multe laboratoare, cel puțin la fel de multe ca fiecare dintre cele două universități privilegiate de sistemul de finanțare. Universitățile de medicină nu au conduceri de instituții din domeniul educației, dar au un excelent lobby la nivel național și au reprezentanți de marcă în Parlament și în Guvern care le asigură susținerea. De exemplu, de anul trecut finanțarea rezidenților, care în mod normal sunt stagiari in spitale, unde petrec 90% din activitate, a intrat în bugetul educației și al universităților de medicină. Cum „plăcinta” bugetară a educației este comună, acest lucru a fost un mare avantaj pentru ei și un dezavantaj pentru ceilalți.”
Marian Preda mai spunea că o priorritate este cercetarea stiintifică din Universităti: „Nu putem să rămânem în mediocritate, fără universități în top 500 mondial iar pentru asta trebuie să finanțăm masiv cercetarea și, în special, cercetarea fundamentală. Și am mai solicitat un capitol distinct cu un angajament clar pentru sprijin public pentru internaționalizare, un domeniu extrem de important pentru noi.”