USR a fost singurul partid care s-a opus, încă de la început, majorării salariilor pentru politicieni, subliniază printr-un comunicat de presă USR Bistrița. Filiala condusă de Nicolae Pavelean o taxează pe deputata Diana Morar pentru votul favorabil de marți, la proiectul cresterii salariilor aleșilor locali. Din 5 deputati cât are județul doar doi au ajuns la vot, așa cum a scris Bistrița Express.
”În Senat, PSD, PNL, UDMR și AUR au votat, cot la cot, să crească salariile tuturor demnitarilor cu 25%. În Camera Deputaților, PNL prin Diana Morar, deputat de Bistrița-Năsăud, deputații PSD și UDMR au votat din nou majorări de salarii, dar de data asta doar pentru aleșii locali.
Doamna Diana Morar este interesată doar să își mulțumească prietenii de partid, primari, președinți de consilii județene, viceprimari și vicepreședinți de CJ, în timp ce milioane de familii nu fac față scumpirilor și vor trece cu greu iarna ce urmează. Au vrut să își crească cu toții salariile pe furiș. I-am demascat. Ne-am opus. Am pus presiune pe ei pentru a respinge aceste privilegii. Am scos din lege creșterea salariilor cu 25% pentru Președintele României, pentru miniștri, parlamentari ori prefecți. Lupta împotriva privilegiilor continuă” , scrie USR Bistrița, organizație condusă de consilierul local Nicolae Pavelean în comunicatul de presă transmis redacției, pe care l-am publicat integral.
Informație de context : Camera Deputaților a aprobat marți modificarile OUG 115/2022, prin care se acordă o pătrime din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021, înghețate în 2019. Inițial în Senat textul modificat al OUG-ului prevedea majorarile respective și pentru parlamentari, miniștri și președinte. În urma scandalului declanșat de votul din Senat deputații au modificat în comisia de muncă OUG si au decis sa acorde majorarile doar celor din administrația locală, începând cu primari, viceprimari, presedinți de CJ si vicepresedinti, de la 1 noiembrie 2022.
Din cei 5 deputați de Bistrița-Năsăud în plen au fost prezenți la acest proiect legislativ doar doi, Diana Morar si Lorant Sas (neafiliat), ultimul votând împotrivă, așa cum a scris Bistrița Express.
Foto: USR Bistrita
2 răspunsuri
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reforma administrativ-teritoriala s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este destructurarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Cu atât mai mult acum când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, este nevoie reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde cum ar fi:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Revenind la reforma administrativa , la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil comasarea unitătilor administrative astfel ca fiecare să poată functiona in mod autonom si să genereze servicii publice pentru populatie. Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de parlamentari figuranti, precum cei arcul guvernamental PSD-PNL-UDMR.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reforma administrativ-teritoriala s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este destructurarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Cu atât mai mult acum când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, este nevoie reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde cum ar fi:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Revenind la reforma administrativa , la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil comasarea unitătilor administrative astfel ca fiecare să poată functiona in mod autonom si să genereze servicii publice pentru populatie. Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de parlamentari figuranti, precum cei arcul guvernamental PSD-PNL-UDMR.