Bistrița are oficial din 1 decembrie 2022 acorduri de înfrățire cu două orașe din Republica Moldova: Ungheni, un municipiu cu peste 30 000 de locuitori, reședință de raion și Soroca, un oraș cu peste 26000 de locuitori situat peste Nistru la granița cu Ucraina. La ceremonia de înfrățire cu cele două orașe moldovenești, organizata în prezenta primarilor celor două orașe, Lilia Pilipeţchi (Soroca) și Alexandru Ambros ( Ungheni) și a mai multor consilieri locali din cele două delegații, parlamentari de Bistrița-Năsăud, a conducerii Prefecturii și Consiliului Județean, primarul Ioan Turc a vorbit despre afinități istorice ale Bistriței cu cele două orașe ( meșteri bistrițeni au construit în urmă cu multe secole zidurile cetății Soroca) dar și despre relații economice bilaterale, a căror baze ar fi fost deja puse.
Relația economica va prima
Primarul Ioan Turc a mai spus și că nu dorește ca protocoalele de înfrățire să rămână forme fără fond și că va face tot ce depinde de el ca aceste protocoale să nu rămână fără conținut, în special în plan economic
”Noi în aceasta seara încheiem acorduri de înfrățire, dar nu doresc ca aceste acorduri să fie forme fără fond, eu mă feresc de aceste pseudo-evenimente pentru că timpul vieții e scurt și trebuie cu adevărat să facem lucruri care să conteze, lucruri care să se vadă şi care să rămână. De aceea, vă asigur și pe dvs .doamnă si domnule primar că vom face, noi cei din Primaria Bistrița, tot ceea ce ține de noi pentru ca aceste acorduri să aibă conținut, pe toate palierele, inclusiv pe palier economic” . Turc a menționat și intenția unuia dintre membrii delegației din Soroca, consilier local de a dezvolta la Bistrița un punct de distribuție de îngrășământ organic, o afacere pe care acesta o coordonează în Moldova dar și a conducerii de la Rombat Bistrița interesat să deschidă reprezentanță în Moldova și a vorbit și despre numeroasele oprtunități de afaceri comune si nu doar între cele trei orase”. Doamnelor si domnilor mergeti sa vedeti Moldova, O sa va placa. ” a mai spus Turc.
Ungheniul e înfrățit și cu Clujul și Iașiul
Pentru Ungheni înfrățirea cu Bistrița e a 21-a de pe o listă în care mai sunt 5 orașe între Cluj și Iași dar și alte 14 din întreaga lume. Primarul din Ungheni spune că orașul pe care-l conduce are efervescență economică și a menționat ca exemplu o fabrică de covoare, una dintre cele mai mari din Europa. Edilul din Ungheni a spus și cum vede colaborarea cu Bistrița: ”o punte nouă, una imaginară în care vrem să meargă multă lume în ambele sensuri”
”(…) e o punte nouă, un pod imaginar pe care îl construim pentru ca tot mai multă lume din Ungheni și Bistrița să poată merge pe acest pod . Și e foarte important ca acest pod trebuie să fie bidirecțional, în două sensuri, ceea ce înseamnă că noi, cei de la Ungheni, suntem gata să primim din experienţa dumneavoastră, din cunostintele dar, credeti-ma că la rândul nostru, avem şi noi ce să oferim inclusiv municipiului Bistrița.” a mai spus Alexandru Ambros.
De altfel el a făcut cadou Bistriței un covor de la fabrica pomenită, unul care îl avea reprezentat pe domnitorul Ștefan cel Mare, dar și un tablou reprezentând cea mai veche biserică din Ungheni și a primit în schimb de la primarul Bistriței o sculptură care-l înfățișează pe autorul versurilor imnului ”desteaptă-te române” Andrei Mureșanu, semnată de sculptorul Mircea Mocanu. Același cadou l-a primit de la primarul Turc și primărița din Soroca, Lilia Pilipeţchi, cea care a adus la Bistrița o icoană și o miniatură a cetății Soroca.
4 răspunsuri
Si mai e un eveniment petrecut cu ocazia Zilei Nationale a României de importanta deosebita inclusiv pentru Judetul Bistrița-Năsăud.
Cu ocazia zilei de 1 Decembrie , 2022, UNESCO a hotărât introducerea în patrimoniul imaterial al organizației a „Tradiției creșterii cailor lipițani” si „Cămășii cu altiță”. Evaluarea celor două dosare a durat doi ani, pâna când reprezentanții a 24 de state au recunoscut în unanimitate originalitatea, valoarea culturală și necesitatea protecției internaționale a acestor propuneri venite din partea României .
Caii din rasa lipițan au fost folositi initial de curtea imperială din Viena, iar azi mai apar în evenimente, sărbători și festivități și au un important rol terapeutic. Rasa lipițană de cai este crescuta în 8 țări din Europa, între care și România, iar UNESCO a acceptat-o în patrimoniul sau cultural. Prima atestare documentară pe teritoriul României de astăzi datează din 1874, când a fost mutată herghelia imperială din Ungaria pe un domeniu la Sâmbăta de Jos. De atunci se cresc lipițani în Țara Făgărașului.
Herghelia Beclean a luat ființă in anul anul 1970 când a fost organizat aici un depozit de armăsari de montă , care a stat la baza înfiintarii in anul 1978 a hergheliei propriu-zisă, axată la început pe creșterea unei rase pentru caii de muncă (Semigreu Românesc). Abia începând cu anul 1993, în herghelie se crește și calul din rasa Lipițan. In prezent Herghelia Beclean este profilată pe creșterea și ameliorarea raselor Semigreu Românesc și Lipițan varietatea colorată (negru și murg).
Referitor la „Cămașa cu altiță” cunoscută si sub denumirea de „iia românescă” a intrat pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al UNESCO drept element de identitate culturală în România și Republica Moldova. A fost înregistrată sub numele de „Cămașa cu altiță” si nu cu termenul „ie”, pentru că după cum au constatat cercetătorii etnologi, acesta era folosit în trecut doar cu totul accidental. Cămașa cu altiță este piesa de bază a costumului tradițional românesc de sărbătoare și care a fost purtată inclusiv de Regina Maria, iar altița reprezintă acea parte brodată manual de pe umerii cămășilor pentru femei.
Multumim pentru informatie. Am vazut si noi postarea ministrului Mediului, o luam in calcul
Si mai e un eveniment petrecut cu ocazia Zilei Nationale a României de importanta deosebita inclusiv pentru Judetul Bistrița-Năsăud.
Cu ocazia zilei de 1 Decembrie , 2022, UNESCO a hotărât introducerea în patrimoniul imaterial al organizației a „Tradiției creșterii cailor lipițani” si „Cămășii cu altiță”. Evaluarea celor două dosare a durat doi ani, pâna când reprezentanții a 24 de state au recunoscut în unanimitate originalitatea, valoarea culturală și necesitatea protecției internaționale a acestor propuneri venite din partea României .
Caii din rasa lipițan au fost folositi initial de curtea imperială din Viena, iar azi mai apar în evenimente, sărbători și festivități și au un important rol terapeutic. Rasa lipițană de cai este crescuta în 8 țări din Europa, între care și România, iar UNESCO a acceptat-o în patrimoniul sau cultural. Prima atestare documentară pe teritoriul României de astăzi datează din 1874, când a fost mutată herghelia imperială din Ungaria pe un domeniu la Sâmbăta de Jos. De atunci se cresc lipițani în Țara Făgărașului.
Herghelia Beclean a luat ființă in anul anul 1970 când a fost organizat aici un depozit de armăsari de montă , care a stat la baza înfiintarii in anul 1978 a hergheliei propriu-zisă, axată la început pe creșterea unei rase pentru caii de muncă (Semigreu Românesc). Abia începând cu anul 1993, în herghelie se crește și calul din rasa Lipițan. In prezent Herghelia Beclean este profilată pe creșterea și ameliorarea raselor Semigreu Românesc și Lipițan varietatea colorată (negru și murg).
Referitor la „Cămașa cu altiță” cunoscută si sub denumirea de „iia românescă” a intrat pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al UNESCO drept element de identitate culturală în România și Republica Moldova. A fost înregistrată sub numele de „Cămașa cu altiță” si nu cu termenul „ie”, pentru că după cum au constatat cercetătorii etnologi, acesta era folosit în trecut doar cu totul accidental. Cămașa cu altiță este piesa de bază a costumului tradițional românesc de sărbătoare și care a fost purtată inclusiv de Regina Maria, iar altița reprezintă acea parte brodată manual de pe umerii cămășilor pentru femei.
Multumim pentru informatie. Am vazut si noi postarea ministrului Mediului, o luam in calcul