Una din propunerile făcute la audierile din Parlament de cel care ar urma să ocupe portofoliul Dezvoltării, Cseke Attila i-ar lăsa fără mandatul de viceprimar pe titularii funcțiilor comunelor care au mai puțin de 1500 de locuitori.
Cseke Attila susține că la număr atât de mic de locuitori nu se mai justifică funcția de viceprimar, dar și că în UAT-urile mici, unde s-a înregistrat scăderea numărului de locuitori ar trebui ajustate schemele de personal. ”De asemenea, la autorităţi mai mici, o să propunem desfiinţarea funcţiei de viceprimar la UAT-urile sub 1.500 de locuitori” a precizat printre altele reprezentantul UDMR propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării.
În Bistrița-Năsăud nouă UAT-uri ar fi această situație: este vorba de Ciceu Giurgești (1335 de locuitori la recensământul din 2021), Ciceu Mihăiești (1175 de locuitori) , Miceștii de Câmpie (915!), Milaș (1190) Monor (1231 locuitori) Poiana Ilvei (1353), Silivașu de Câmpie (841!!!) Sânmihaiu de Câmpie(1167 locuitori) și Runcu Salvei (1229 de locuitori). La nivel național sunt 400 astfel de UAT-uri.
Un viceprimar dintr-o comună de acesta categorie câstigă cam peste 9000 brut, la care se adaugă sporul de 50% pentru proiecte europene, dacă UAT-ul deruleaza astfel de proiecte si viceprimarul e inclus in echipa de proiecte.
În privința numărului de personal din UAT-uri viitorul ministru a declarat că vor exista ajustari si aici: ”Pe de-o parte vom elimina limitarea care există astăzi în ordonanţa 16 pe 2010 cu privire la numărul de personal ce poate fi angajat la categoriile de UAT-uri, astfel încât atunci când este vorba de o scădere a populaţiei într-o unitate administrativ-teritorială, să nu se menţină acelaşi număr de angajaţi. Şi acest lucru să fie proporţional, evident şi invers valabil atunci când avem o creştere a populaţiei. Atunci, sigur, nevoile sunt mai mari. Vom face şi acest impact. Este vorba despre 18.390 de posturi din simularea noastră, care pot să dispară prin această formulă, dar încă o dată, cel mai important este criteriul profesional. Adică nu venim peste tot, pentru că sunt UAT-uri la care numărul acesta de personal este un număr suficient şi profesionist şi sunt şi autorităţi locale unde, ca să spun aşa, s-a sărit calul şi acolo trebuie intervenit. Şi se intervine pe acest criteriu”, a precizat Cseke Attila la audieri.
Un răspuns
România are nevoie de reforme care sa duca la reducerea deficitului bugetar excesiv și la stabilizarea datoriei publice. De aceea, soluția propusă de Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Cseke Attila privind desfiinţarea funcţiei de viceprimar din comunele care au sub 1.500 de locuitori, reprezintă mai degrabă o cărpeală. Nu degeaba Programul de guvernare al cabinetului Bolojan pentru perioada 2025-2028, a fost structurat în următoarele capitole:
1. Ajustări de taxe;
2. Creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale;
3. Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții;
4. Reforma administrației locale;
5. Modificarea legislației generale care să permită reforme;
6. Restructurarea companiilor de stat;
7. Reforma autorităților autofinanțate;
8. Reforma administrației publice centrale;
9. Mai mulți angajați în economie;
10.Resurse naturale valorificate mai bine;
11.Reforma pensiilor speciale.
De altfel, două dintre capitolele programului de guvernare se referă la „Reforma administrației locale” și respectiv „Reforma administrației publice centrale”.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)